Un studiu recent al Bancii Mondiale analizeaza actiunile intreprinse in sectorul financiar de autoritatile din 154 de tari si alte jurisdictii, ca raspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflati in dificultate ("financial distress") si a mentine furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reala. Romania apare incadrata in categoria statelor cu cel mai inalt nivel de activitate in aceasta privinta.Documentul de lucru "Inventarierea raspunsului de politica in sectorul financiar la COVID-19 in lume" a fost publicat in decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, banci centrale, autoritati de reglementare financiara si organizatii ce stabilesc standarde internationale urmare socului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19. Autorii studiului considera aceasta activitate ca fiind de interes, intrucat permite: (1) compararea politicilor statelor cu cele mai bune practici in domeniu, (2) evaluarea efectivitatii masurilor si a posibilelor consecinte nedorite ale acestora si (3) asigurarea suportului informational in baza caruia se vor decide politicile urmatoare.
Contributiile aduse de studiu
In viziunea autorilor, studiul aduce trei contributii importante:
- prezinta o noua baza globala de date gestionata de Banca Mondiala privind politicile implementate in sectorul financiar ca reactie la criza Covid-19 si un cadru simplu de clasificare a acestora;
- arata masurile cu caracter comun luate la nivel mondial si introduce un indice simplu, la nivel de tara, care evidentiaza numarul total de masuri luate (pana la data de 1 septembrie 2020);
- exploreaza asocierea intre caracteristicile relevante ale tarii si respectiv masurile luate si timpul de reactie.
Cadrul de clasificare a masurilor
Studiul prezinta patru categorii de masuri, avand denumirea si continutul descris mai jos:
- Sectorul bancar - cuprinde masuri de incurajare a fluxului de credit catre economia reala prin usurarea cerintelor de reglementare (de ex. stimularea utilizarii rezervelor de lichiditate si de capital, abordare flexibila in privinta expunerilor neperformante si a clasificarii activelor) si masuri de asigurare de sprijin direct catre debitori (de ex. garantii publice pentru imprumuturi, reducerea ratelor de dobanda, moratorii privind plata datoriilor, incurajarea restructurarii imprumuturilor). De asemenea, in aceasta categorie sunt cuprinse masuri de flexibilizare a cerintelor de integritate financiara si masuri de gestiune a crizei (in principal in domeniul rezolutiei si garantarii depozitelor);
- Lichiditate si finantare - sunt surprinse masurile menite sa asigure conditii adecvate de finantare si lichiditate pentru intermediarii financiari (de ex. injectii directe de lichiditate din partea bancilor centrale, cerinte mai scazute pentru rezervele minime obligatorii, cumparari de obligatiuni ale propriului stat pe piata locala de catre autoritatile monetare, linii swap dolari SUA sau euro intre bancile centrale);
- Piete financiare si institutii financiare nebancare - sunt cuprinse masurile ce vizeaza buna functionare a pietelor financiare (de ex. interzicerea vanzarii in lipsa, intrerupatoare de circuit), cat si reglementarile destinate sa asigure sprijin si orientare institutiilor financiare, altele decat bancile.
- Sisteme de plati si infrastructurile pietelor financiare - sunt incluse masurile privind buna functionare a sistemelor de plati, inclusiv facilitarea platilor prin cash si metode digitale. O parte din aceste ultime masuri au fost luate pentru usurarea distribuirii de ajutoare financiare guvernamentale catre firme si populatie.
Ce releva baza de date?
Prelucrarea informatiilor din baza de date releva ca, pana la 1 septembrie 2020, tarile si celelalte entitati recenzate au luat 3.129 de masuri de politica. Cum era de asteptat, data fiind importanta acestuia in cadrul sistemelor financiare nationale, cele mai multe din masuri (54%) s-au concentrat in sectorul bancar. Urmeaza, in ordine, categoriile Lichiditate si finantare (25%), Piete financiare si institutii financiare nonbancare (12,75%) si Sisteme de plati (7,9%).
Pentru a facilita comparatiile internationale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezinta suma numarului de masuri cuprinse in toate cele patru categorii, luate pana la un anumit moment de o tara. Desi indicele nu ofera informatii despre marimea si impactul raspunsului de politica, el permite intr-un mod foarte simplu sa se evidentieze nivelul activitatii aferente raspunsurilor de politica in sectorul financiar. La data de 1 septembrie 2020, media FPRAI pe ansamblul tarilor recenzate era de aproximativ 20 de masuri. Tarile HIC (cu venit inalt) si SAR (Asia de Sud), reprezinta grupurile de tari, stabilite conform metodologiei Bancii Mondiale, care au cea mai mare mediana la nivel de grup (in jur de 32 de masuri).
Analizele intreprinse de cercetatorii Bancii Mondiale arata, printre altele, ca tarile cu venit ridicat (High Income Countries - HIC) s-au bazat pe masuri aferente sectorului bancar in mai mare masura decat tarile emergente si in curs de dezvoltare (EMDE), masurile prudentiale avand ponderea cea mai ridicata. Daca tarile HIC au actionat in cadrul flexibilitatii permise de standardele internationale in domeniul reglementarii prudentiale, tarile EMDE au relaxat mult mai mult anumite reguli de aceasta natura (de ex. normele privind clasificarea activelor si provizionarea imprumuturilor neperformante, ponderile de risc atasate claselor de active), ceea ce ar putea afecta sanatatea sectorului lor bancar pe termen mediu. De asemenea, masurile de sprijin fiscal sunt mai putine in tarile EMDE comparativ cu cele implementate in economiile avansate. In schimb, tarile EMDE au recurs mai frecvent decat tarile HIC la masuri de asigurare a lichiditatii in valuta.
Potrivit autorilor studiului, corelatiile simple sugereaza o asociere pozitiva intre indicele FPRAI si numarul relativ de cazuri Covid-19, marimea populatiei si nivelul de dezvoltare economica. Corelatia dintre indice si rigoarea masurilor de lockdown "apare limitata". Analize mai detaliate privind factorii ce determina raspunsul de politica al autoritatilor pentru tarile EMDE sunt facute spre finalul studiului, dar acestea reprezinta doar pasi initiali, fiind necesare investigatii suplimentare pentru o mai buna intelegere a problematicii in cauza.
Situatia Romaniei
Studiul Bancii Mondiale arata ca Romania, ce e incadrata in categoria tarilor HIC, are un indice FPRAI egal cu 43. Masurile luate sunt distribuite in cele patru categorii dupa cum urmeaza: Sector bancar - 25; Lichiditate si finantare - 10, Piete financiare si institutii financiare nebancare - 7 si Sisteme de plati - 1.
Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, Romania este reprezentata pe o harta a lumii (Imaginea nr. 2, pagina 14 a studiului) cu albastru inchis, culoare rezervata tarilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate in privinta masurilor de raspuns in sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte tari cu acelasi statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franta, Rusia, China, India.
Pentru iubitorii de comparatii internationale, in continuare sunt prezentate valorile indicelui FPRAI inregistrate la data de referinta pentru tari selectate aflate in proximitatea geografica a tarii noastre: Polonia - 35, Republica Ceha - 36, Croatia - 43, Ungaria - 46, Slovenia - 54, Slovacia - 56.
Concluzii
Studiul Bancii Mondiale vine sa confirme, in ciuda unor afirmatii contrare lansate in spatiul public autohton, ca guvernul, banca centrala si autoritatea de supraveghere financiara din Romania nu au stat pasive in fata crizei Covid-19, intensitatea raspunsului de politica al acestora in sectorul financiar ducand la un loc onorabil pentru tara noastra intr-un clasament mondial intocmit in aceasta privinta de specialistii institutiei financiare internationale.
*** Articol realizat de Cristian Bichi, Consilier guvernator in cadrul Cancelariei BNR.
