Inflatia care afecteaza in prezent economia globala va fi temporara, deoarece factorii care o cauzeaza sunt de natura tranzitorie, a declarat, joi, Liviu Voinea, consultant senior al Fondului Monetar International, in cadrul Bucharest Forum 2021, organizat de Institutul Aspen Romania, citat de Agerpres."Per total, economia globala este in prezent intr-o stare mai buna decat era cu un an in urma. Dar a aparut o provocare importanta - inflatia. Inflatia creste rapid peste tot pe glob si ar putea incetini revenirea economica si sa determine o rapida inasprire monetara si fiscala care sa afecteze grupurile sociale cele mai vulnerabile. Incertitudinea despre evolutia inflatiei survine in primul rand din evolutia pandemiei, din durata problemelor de distributie - pe care deja le traim, si din felul in care asteptarile despre inflatie vor evolua. Daca privim la factorii care determina aceasta crestere a inflatiei, ei sunt de natura tranzitorie: scaderea inflatiei in anul anterior, revenirea cererii - care nu a fost cauzata de cresterea veniturilor, ci de cresterea disponibilitatii unor venituri - aglomerarea lanturilor de aprovizionare, intarzierea livrarilor - acestea nefiind permanente - dar si de cresterea majora a preturilor la energie, in special la gaz. Diferenta cumulativa a veniturilor, care arata pierderea cumulata a salariilor incepand de la momentul de varf al veniturilor de dinaintea unei crize, este un indicator care in majoritatea economiilor in dezvoltare e inca negativ, si este departe de a se ameliora, lucru care sugereaza ca presiunile inflationiste curente pot scadea in viitor pe partea de cerere. Un alt argument pentru caracterul tranzitoriu al inflatiei este insusi succesul pachetelor de sprijin fiscal, care a dus la limitarea pierderilor economice mult mai rapid decat in cazul altor crize anterioare, iar datorita acestor pachete de sprijin, economisirile excedentare acumulate in timpul crizei se transforma acum in consum, fenomen care nu va avea efecte pe termen lung, deoarece exista un numar limitat al acestor sume economisite. Prin urmare, e de asteptat ca ratele de crestere a inflatiei sa fie temporare", a mentionat Liviu Voinea.
Pe de alta parte, reprezentantul FMI a atras atentia ca incertitudinile fata de proiectiile fiscale, inclusiv ale Romaniei, raman neobisnuit de ridicate.
"Aspectul general este ca pachetele fiscale masive oferite in timpul pandemiei, in Romania si in alte tari de pe glob au ajutat serios economia, prevenind o contractie economica mult mai serioasa si pierderi mai mari de locuri de munca. De asemenea, ele au prevenit cresterea inegalitatilor cauzate de provocarile cresterii somajului si de restrangerea mobilitatii. Dar aceste pachete de sprijin fiscal au ridicat peste tot deficitul si datoria guvernamentala la niveluri fara precedent. Spre exemplu, stocul de datorii globale a crescut in doar un singur an cu aproape o treime, atingand acum mai mult de 250% din PIB-ul global. Si cu toate ca este de asteptat ca deficitele fiscale sa scada in 2021 in Romania si in majoritatea tarilor, pe parcurs ce sprijinul legat de pandemie se termina si incasarile reincep sa creasca intrucatva, totusi aceste cifre sunt mult mai mari decat inainte de pandemie. Iar incertitudinile fata de proiectiile fiscale - la nivel mondial, nu numai ale Romaniei - raman neobisnuit de ridicate", a precizat Liviu Voinea.
Consultantul senior al FMI a afirmat ca masurile de sprijin fiscal pentru limitarea efectelor economice ale pandemiei nu vor putea fi acordate la nesfarsit, astfel ca aceste masuri de sprijin trebuie mai bine tintite catre cei care au nevoie de ele.
"Partea pozitiva e ca rata vaccinarii, mai rapida decat era de asteptat, ar putea grabi sfarsitul pandemiei, crescand puternic colectarea incasarilor si reducand nevoia de sprijin suplimentar. Partea negativa e ca un declin economic prelungit, inasprirea conditiilor de finantare din cauza datoriei crescute, volatilitatea in preturile materialelor, care deja e vizibila, acestea ar putea incetini recuperarea economica. In general, cu cat e mai lunga pandemia, cu atat e mai mare provocarea pentru finantele publice", a spus oficialul FMI.
Potrivit sursei citate, revenirea la nivelul datoriilor de dinainte de pandemie ar necesita echilibrari fiscale mai serioase decat cele de dinainte de pandemie.
"Un lucru foarte dificil, nu doar din cauza cheltuielilor legate de pandemie, ci si din cauza factorilor de presiune structurala pre-existenta pandemiei, cum ar fi imbatranirea populatiei. Termenul de timp potrivit pentru reducerea deficitelor depinde de fiecare tara in parte si depinde de stadiul pandemiei, vulnerabilitatile existente, riscul de 'economic scarring' permanent, calitatea cheltuielilor publice si de multe altele. Deci, prioritatile politicii fiscale ar trebui sa includa continuarea acordarii de sprijini, acolo unde este nevoie, in timp ce vaccinarile continua si recuperarea economiei accelereaza. Totusi, masurile de sprijin trebuie sa fie mai bine tintite, catre grupurile sociale vulnerabile si catre companiile vulnerabile, urmarindu-se astfel o transformare digitala, verde, si incluziva a economiilor, contracarandu-se astfel slabiciuni de lunga durata ale finantelor publice o data ce economia isi va reveni puternic. Desi paradigma s-a mutat dinspre masurile de austeritate catre sprijinul fiscal, pierderile in economie nu s-au schimbat, deci masurile nu vor putea continua la nesfarsit. Totodata, e nevoie de dezvoltarea de strategii fiscale pe termen mediu pentru a contracara riscuri fiscale si de finantare, si de reinnoire a eforturilor pentru atingerea tintelor de dezvoltare sustenabila", a aratat Liviu Voinea.
