Guvernarea electronica, asa cum este prevazuta de multi autori, nu se refera pur si simplu la furnizarea de servicii electronice sau digitale. Presupune un set de masuri institutionale inovatoare, iar evolutia e-guvernarii este un proces complex de institutionalizare. Prin urmare, e-guvernarea trebuie diferentiata de simpla utilizare a unor servicii internet si a tehnologiilor bazate pe web.
Digitalizarea serviciilor publice se poate realiza astfel printr-o schimbare institutionala sustinuta prin stabilirea domeniilor de actiune specializate, descrierea regulilor de conduita, redefinirea structurilor, a rolurilor si atributiilor organizationale si specificarea standardelor de masurare a performantei si a rezultatelor organizationale.
In acest sens, atentia ar trebui sa fie indreptata catre factorii care afecteaza adaptarea organizatiilor si acceptarea de catre angajati a transformarilor legate de guvernarea electronica. De exemplu, astfel de factori pot fi grupati in: flux de lucru, responsabilitati in structura organizationala, abilitati, cunostinte si factori de context social si de afaceri.
Institutiile publice traditionale pot fi transformate prin mai multe initiative de reforma precum reinventarea, evaluarea bazata pe performanta si implicarea cetatenilor. Este foarte important ca actorii implicati in procesul de transformare a administratiei publice sa determine functionarea tehnologiei informatiei adaptata la o guvernare democratica, sa depaseasca constrangerile institutionale si sa creeze un nou set de semnificatii si institutii sociale in beneficiul cetatenilor. Cu siguranta, transformarea e-guvernarii nu va fi un proces usor insa, pentru a realiza aceasta transformare, este necesara existenta unei initiative din partea managerilor publici si a unor directii strategice.
In cadrul propunerii de Politica Publica in domeniul e-guvernarii pe care am realizat-o in proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, am listat o serie de masuri post-adoptare concrete, care trebuie avute in vedere pentru perioada imediat urmatoare adoptarii noului cadru de politica publica.
Masurile specifice strategice si complementare identificate reprezinta decizii fundamentale care actioneaza in sinergie pentru a alcatui un program de schimbari eficace si sustenabile. Trebuie abordate cu prioritate cele care se refera la schimbarile legislative necesare.
In legislatia nationala prezenta exista dispozitii privind utilizarea mijloacelor electronice in furnizarea serviciilor publice, dar acestea nu sunt, insa, suficiente pentru implementarea obiectivelor stabilite prin SNADR (Strategia Nationala privind Agenda Digitala pentru Romania 2020). In acest moment, nu exista o reglementare unitara si neechivoca in ceea ce priveste utilizarea instrumentelor electronice de catre toate autoritatile publice competente sa furnizeze servicii publice aferente tuturor evenimentelor de viata.
La nivel orizontal exista acte normative care pot constitui cadrul general al eGuvernarii (i.e. Legea nr. 161/2003 si HG nr. 1085/2003), dar dispozitiile actuale ale acestora necesita completari si modificari.
Legislatia sectoriala contine in prea putine cazuri prevederi exprese referitoare la utilizarea instrumentelor electronice, in cazul a foarte putine servicii publice sunt reglementate proceduri electronice specifice. Desi au fost facuti unii pasi in vederea atingerii acestor obiective, in prezent, legislatia in vigoare nu ofera inca suficiente mecanisme pentru a impulsiona procesul digitalizarii.
In concluzie, consideram importanta asigurarea unei viziuni unitare asupra furnizarii serviciilor publice prin mijloace electronice, prin intermediul unui portal unic, pentru a putea fi indeplinite obiectivele-cheie in aceasta privinta, respectiv:
- posibilitatea cetatenilor si mediului de afaceri, beneficiari ai serviciilor publice, de a parcurge, alternativ cu procedurile traditionale, o procedura electronica (i.e. completarea si transmiterea electronica a cererilor si formularelor, comunicarea prin mijloace electronice cu administratia publica, emiterea documentelor de catre administratia publica prin mijloace electronice)
- posibilitatea efectuarii prin mijloace electronice a platii taxelor si impozitelor, asigurarea principiului „doar o singura data”, interoperabilitatea bazelor de date ale autoritatilor si institutiilor publice, astfel incat sa fie minimizata necesitatea depunerii de catre solicitanti, odata cu cererile si formularele, de documente care pot fi verificate cu alte autoritati publice.
Pentru a accelera procesul de implementare a e-guvernarii la nivel national, sunt necesare modificari si completari ale cadrului legislativ actual, in sensul reglementarii exprese a unor obligatii concrete si a autoritatilor publice responsabile, al asumarii unor termene ferme si, nu in ultimul rand, al prevederii unor sanctiuni pentru acele situatii in care obligatiile nu sunt respectate.
Un material de Carmen Adamescu, Partener, Consultanta, EY Romania si coordonator din partea EY Romania a proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”