Redresarea economica post-pandemie capteaza atentia decidentilor politici din intreaga lume in aceasta perioada. Se anunta planuri costisitoare si se avanseaza tinte ambitioase de atins peste 20, 30, 50 de ani, dar nu pare a se acorda o importanta suficienta celor care, mai devreme sau mai tarziu, vor fi chemati sa preia implementarea acestor planuri, sa duca la indeplinire angajamentele si, nu in ultimul rand, sa gestioneze adaptarea societatii la evolutiile viitoare. Studiul Youth Progress Report 2021 readuce in atentia factorilor de decizie o vulnerabilitate cu radacini adanci in societatea globala – accesul tinerilor la piata muncii, la oportunitati reale de invatare si de dezvoltare personala. O vulnerabilitate care, in loc sa se atenueze, s-a agravat in perioada pandemiei de COVID-19.
Realizatorii studiului, care analizeaza datele disponibile pe ultimii zece ani, remarca faptul ca tinerii continua sa fie afectati in mod disproportionat de somaj, cel putin de la criza financiara din 2008 incoace, de calitatea tot mai slaba a ofertelor de munca si de accesul limitat la instruire. Pandemia a contribuit la adancirea acestor probleme - somajul in randul tinerilor a crescut de la 13% in 2019 la 16,5% in 2020, de peste doua ori mai repede decat in cazul adultilor (de la 5,5% in 2019 la 7% in 2020). Si aceasta nu este singura problema. Studiul constata ca din cei 429 de milioane de tineri care muncesc in intreaga lume, aproximativ 55 de milioane (13%) sufera de saracie extrema, in timp ce 71 de milioane (17%) traiesc in saracie moderata. Mai mult, faptul ca trei din patru tineri lucratori din intreaga lume munceau in economia informala in 2016 arata amploarea fenomenului.
In acest context, indicele de progres pentru tineri (Youth Progress Index – YPI), calculat pe baza unui set de 58 de indicatori sociali si de mediu, determina nivelul calitatii vietii pentru tinerii din tarile analizate, astfel ca reprezinta un instrument extrem de util pentru factorii de decizie, responsabili cu elaborarea politicilor cu impact asupra acestei generatii.
In ce conditii traieste un tanar tipic al zilelor noastre?
Studiul acopera integral 150 de tari, inclusiv Romania, si inca 18 partial. In 2021, cel mai ridicat scor este obtinut de Norvegia - 95,8 puncte din 100 posibile -, iar la polul opus se afla Sudan, cu putin peste 20 de puncte.
Romania, pe locul 45 din cele 150 de tari analizate, cu un scor general de 73,67, este peste media globala, dar sensibil sub cea europeana (85,81). Tara noastra este mentionata cu cateva aspecte pozitive, dar la multe capitole se afla inca in partea de jos a clasamentului european. Spre exemplu, este plasata alaturi de Croatia si Olanda, printre tarile care au posibilitatea sa ofere tinerilor locuinte de o calitate mai buna, avand in vedere ca detin mijloacele economice necesare. Pe de alta parte, este in plutonul codas la indicatori precum furnizarea apei potabile si a canalizarii, accesul la cunostinte de baza si educatie sau in privinta incluziunii.
Per total, din studiu reiese ca, daca lumea ar fi o tara, ar avea un indice de progres pentru tineri de 65,78, iar tanarul tipic al zilelor noastre locuieste intr-un oras mare, in care poluarea aerului prezinta un risc ridicat pentru sanatate (scorul global pentru calitatea mediului este 38,67). Acest tanar tipic se confrunta cu discriminarea legata de varsta (scorul mediu de incluziune este 54,7), dar si cu discriminari multiple bazate pe alte aspecte ale identitatii (gen, etnie sau orientare sexuala). Are o reprezentativitate redusa in politica si, in general, are dificultati in accesarea drepturilor personale (55,23), iar libertatile personale ii sunt restranse (59,67). Pe de alta parte, in ultimii zece ani, accesul tinerilor la informatie si comunicatii s-a imbunatatit semnificativ (o crestere a scorului cu 22,75 de puncte), dar s-a redus cel la drepturile personale (-4,25).
Dincolo de cifre, indicele de progres pentru tineri ofera directii clare cu privire la provocarile viitoare pe care tendinte precum digitalizarea si schimbarile climatice, precum si alte socuri neasteptate le pot aduce economiilor si pietei fortei de munca din intreaga lume. Asadar, interventiile politice specifice tinerilor, bazate pe idei precum incluziunea si orientate spre viitor, sunt cruciale pentru viitorul nostru, al tuturor.
PIB-ul nu este singurul factor determinant pentru progresul tinerilor
Diferentele mari de scor dintre tarile cu niveluri similare ale PIB arata ca deciziile politice au un impact urias. Spre exemplu, Noua Zeelanda (91,7) are un scor similar cu Singapore (88,81), dar un PIB/cap de locuitor la jumatate. Pe de alta parte, Noua Zeelanda are un scor mult mai bun decat Bahrain (67,21), dar un nivel similar al PIB. Din astfel de comparatii se pot obtine informatii valoroase care pot sta la baza identificarii celor mai bune practici in domeniu si a elaborarii unor politici eficiente.
In Uniunea Europeana, tinerii beneficiaza de conditii de viata mai bune decat media globala, toate cele 27 de state membre fiind clasate in prima treime la nivel global. Dar, cu toate acestea, doi din trei tineri sub 24 de ani, participanti la un sondaj citat in cadrul studiului, vor ca tara lor sa se concentreze pe imbunatatirea rezultatelor sociale.
Problema este expusa in cele mai mici detalii, astfel ca mai este nevoie doar de constientizare, la nivelul factorilor de decizie, cu privire la necesitatea abordarii vulnerabilitatilor cu care se confrunta in prezent cei de care depinde viitorul tuturor economiilor lumii si la capacitatea sistemelor sociale de a sustine plata pensiilor celor care, acum, sunt responsabili cu gasirea celor mai potrivite solutii pentru a-i ajuta pe tineri sa se integreze in campul muncii si sa beneficieze de conditii de viata prielnice pentru a-si atinge potentialul.
Tinerii nu sunt speranta pentru un viitor mai bun, ci sunt si au fost mereu singura solutie.
Material de opinie de Monica Tariuc, Director Global Employer Services, Deloitte Romania