Scaderea veniturilor la bugetul de stat, raportata de Ministerul Finantelor Publice prin executia bugetara la trei luni, confirma asteptarile, avand in vedere ca firmele au putut opta, in martie, pentru amanarea platii taxelor. Situatia s-ar putea ameliora usor in aprilie, datorita bonificatiilor acordate pentru plata in termen a impozitului pe profit. Autoritatile au nevoie, insa, de un plan de crestere a incasarilor la buget pe termen mai indelungat, avand in vedere solicitarile tot mai presante din partea mediului de afaceri si perspectivele sumbre privind evolutia economiei.In luna martie, incasarile bugetare au scazut cu aproximativ 25% fata de cele din aceeasi luna a anului trecut, doar ca urmare a amanarii platii obligatiilor fiscale de catre firme in baza OUG 29/2020, in suma de 7,7 miliarde de lei, a anuntat Ministerul Finantelor. Per total, in primele trei luni ale anului, veniturile bugetare au scazut cu 3,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 12,7% in acelasi interval.
Estimarile indica doar cresteri de cheltuieli si scaderi de venituri
Incepand cu luna aprilie, este posibil ca incasarile sa fie influentate pozitiv de bonificatiile acordate societatilor pentru plata la timp a impozitului pe profit aferent primului trimestru din 2020, dar pe partea de cheltuieli situatia se agraveaza cel putin cu plata somajului tehnic pentru contractele de munca suspendate. Pe termen mai indelungat, avand in vedere estimarile autoritatilor nationale si ale institutiilor financiare internationale, in conditiile unei scaderi economice de proportii, este greu de presupus ca incasarile bugetare vor face fata presiunilor in actualul ritm de colectare.
Mai mult, nu este de neglijat faptul ca Romania a intrat in aceasta criza cu un deficit bugetar deja cu mult peste limita admisa la nivelul UE (de 4,3% din PIB in 2019), cu o structura a cheltuielilor extrem de rigida (ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala depaseste 60% din total) si cu un sistem ineficient de colectare a veniturilor.
In paralel, mediul de business reclama faptul ca statul nu se implica suficient in sprijinirea companiilor pentru a limita efectele pandemiei si pe cele ale restrictiilor impuse de autoritati in acest context.
In aceasta situatie, in care mare parte din veniturile statului merg pe cheltuieli cu salariile si pensiile, economia scade, iar necesarul de finantare din partea firmelor creste, revine, inevitabil, in discutie necesitatea cresterii colectarii la bugetul de stat si, implicit, informatizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), esentiala in limitarea evaziunii fiscale, in special in zona de TVA.
Proiectul informatizarii ANAF cu Banca Mondiala a fost abandonat dupa mai multi ani de incercari nereusite, dar actuala administratie isi asumase reluarea procesului cu finantare din fonduri europene. Insa, exact in perioada in care nevoia de comunicare la distanta in toate structurile societatii romanesti este mai acuta, proiectul informatizarii ANAF pare abandonat din nou sau cel putin amanat.
Masurile luate de Guvern de la inceputul pandemiei in aceasta directie sunt binevenite – implementarea obligatiilor de plata in platforma ghiseul.ro pentru companii, posibilitatea depunerii electronice a unor noi formulare, solutionare la distanta a unor solicitari din partea contribuabililor (certificate de atestare fiscala, rambursari de TVA si altele) etc. Dar mai este loc de dezvoltare in aceasta zona.
Nu se mai vorbeste, insa, de implementarea Standard Audit File for Tax (SAF-T), un format electronic standard se raportare a tranzactiilor in timp real, utilizat de administratiile fiscale moderne in comunicarea cu firmele si care ajuta la depistarea tranzactiilor cu potential fraudulos. Potrivit angajamentelor anterioare, sistemul ar trebui sa se afle in faza de implementare la nivel de pilot.
Cat costa lipsa informatizarii ANAF?
In lipsa unei administratii moderne, dotate cu o infrastructura informatica performanta, Romania pierde anual miliarde de euro din frauda pe TVA (decalajul de incasare la TVA este in jur de 36% aproape constant de cativa ani, potrivit datelor Comisiei Europene).
Autoritatile romane au pierdut, insa, multi ani cu masuri care, dincolo de faptul ca s-au dovedit a fi ineficiente, au creat foarte multe probleme firmelor obligate sa le implementeze. Poate ca in aceste momente, in care distantarea sociala scoate la iveala beneficiile indubitabile ale digitalizarii, factorii de decizie vor realiza ca aceasta ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru Romania.
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania
