Acordul verde European este o noua strategie de crestere care vizeaza transformarea UE intr-o societate corecta si prospera, cu o modernitate economica eficienta din punct de vedere al resurselor in care nu exista emisii nete de gaze cu efect de sera in 2050. In acelasi timp, aceasta tranzitie trebuie sa fie justa si incluziva. Trebuie sa puna oamenii pe primul loc si sa intervina in regiunile si industriile unde angajatii se vor confrunta cu cele mai mari provocari, subliniaza reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere si Independente "Energetica"."Intrucat va aduce schimbari substantiale, participarea activa a publicului si incredere acestuia in tranzitie este esentiala, iar politicile trebuie sa functioneze si sa fie acceptate. Este necesar un nou pact de a reuni cetatenii in toata diversitatea lor, cu autoritati nationale, regionale, locale, civile, societatea si industria care lucreaza strans cu institutiile si organismele consultative ale UE", precizeaza reprezetantii sindicatelor.
Migratia, deficitul de forta de munca, o slaba corelare a nevoilor angajatorilor cu sistemul educational, imbatranirea populatiei, reprezinta elemente care justifica existenta unor tensiuni la nivelul pietei muncii, acestea fiind din ce in ce mai dificil de gestionat, mai spun sindicalistii. Problematica pietei muncii trebuie interpretata in contextul modelului economic practicat de Romania, acesta bazandu-se pe salarii mici, un curs de schimb stabil si forta de munca calitativa.
"Salariatii din Romania au devenit responsabili pentru sustinerea competitivitatii economiei romanesti, o economie catalogata ca fiind o economie de lohn tehnologic. Deficitul acut de forta de munca si migratia semnificativa, concomitent cu presiunea concurentiala dictata de piata, au generat consecinte imediate asupra actualei mase salariale, adica asupra acelui element de competitivitate pe care se bazeaza actualul model economic romanesc. Consecintele la care facem referire vizeaza, in principal, o crestere a numarului de ore suplimentare, concomitent cu o deteriorare a conditiilor de munca, cu efecte directe asupra starii de sanatate a salariatilor din Romania", mai spun reprezentantii Energetica.
Conditiile de munca din Romania sunt, in conformitate cu statisticile Agentiei Europene pentru Munca, printre cele mai proaste din Uniunea Europeana intr-un context in care nivelul salarial este unul redus. Nivelul incarcaturilor grele operate de salariatii romani (49 in Romania, 29,3 in UE,calculat in conformitate cu metodologia EU - OSHA), activitatile repetitive (80,2 in Romania, 58,2 in UE), pozitiile dificile (70,6 in Romania,42,8 in UE), intensitatea muncii (47,1 in Romania, 26,6 in UE), substantele chimice (20,8 in Romania, 16,5 in UE) si zgomotul (35,2 in Romania,25,7 in UE) reprezinta indicatori care probeaza conditiile mult mai grele cu care se confrunta salariatii din Romania in comparatie cu alte state membre.
Industria producerii de energie este una globala, strategica ca importantapentrucompetitivitatea economiei europene in relatia cu piata globala. La nivelul Uniunii Europene, Romania a depasit procentul de producere de energie regenerabila (verde) cu 4% fiind peste media tarilor membre. In industria de producere a energiei electrice si termice pe baza de carbune si gaze naturale, azi in Romania isi desfasoara activitatea peste 20.000 de angajati care lucreaza in conditii precare din lipsa investitiilor in acest domeniu strategic.
Sectorul de producere de energie electrica si termica pe baza de carbune si gaze naturale nu beneficiaza de elemente de competitivitate importante, atat pentru piata romaneasca, cat si pe cea europeana nefiind facute investitii minime. "Conditiile de munca din sectorul energetic sunt grele, acestea fiind considerate nu numai inconfortabile dar si periculoase pentru sanatatea lucratorilor. Munca se desfasoara in conditii neprietenoase (frig, ploaie, ger, caldura) sau in hale de mare capacitate putin sau deloc incalzite sau ventilate, hale in care frigul se simte semnificativ iarna iar vara senzatia de caldura este amplificata, cariere si mine. Mai mult decat atat, utilizarea unor echipamente de mare capacitate sau tonaj genereaza nevoia unei atentii deosebite deoarece orice eroare poate pune in pericol viata lucratorilor. Inductia electromagnetica are efect nociv asupra angajatilor termocentralelor, ducand la boli neurologice si cardiovasculare cu o frecventa mult mai mare decat in restul comunitatii. De asemenea, pulberile de carbune in suspensie duc la boli pulmonare si cancere cu o incidenta mai mare decat in restul comunitatii", mai precizeaza Federatia Sindicatelor.
Riscurile la care se expun angajatii sunt semnificative in comparatie cu alte sectoare economice. Riscul aparitiei bolilor profesionale pe fondul desfasurarii activitatii in conditiile relatate mai sus este extrem de mare si se poate observa in statisticile efectuate acestea aratand un nivel ingrijorator, care poate fi direct sau indirect asociata conditiilor de munca.
Eliminarea grupelor de munca deosebite si speciale din societatile de producere a energiei electrice si termice pe baza unor masuratori de noxe fizice, chimice si biologice fictive colaborat cu neraportarea numarului real de boli profesionale si decese inregistrate in aceste societati, a creat o discriminare pentru si intre salariatii din domeniul energetic.
"Starea de sanatate a fortei de munca din sectorul de producere de energie electrica si termica pe carbune si gaze naturale se degradeaza, aceasta devenind una precara pe fondul unor conditii de munca grele. Este mai mult decat evident ca masuratorile periodice sunt ineficiente, situatie probata de datele statistice care fundamenteaza degradarea starii de sanatate a salariatilor din sector. Utilizarea sporadica a echipamentelor de protectie folosite pentru a proteja sanatatea si securitatea la locul de munca, s-a dovedit o strategie ineficienta care a afectat negativ atractivitatea locului de munca si starea de sanatate a salariatilor generand pe termen lung un impact negativ asupra competitivitatii afacerii. Preponderenta muncii fizice pe care activitatea o presupune concomitent cu imbatranirea fortei de munca de la nivelul sectorului vor genera un impact direct si imediat asupra competitivitatii. Pensionarea bazata strict pe interese electorale sau politice, fara recunoasterea reala a dificultatilor cu care anumite sectoare economice se confrunta, este un fenomen care a luat amploare in ultima perioada, fenomen care genereaza consecinte directe asupra increderii lucratorului din sectorul energetic in capacitatea statului roman de a-i asigura o recunoastere a eforturilor realizate dar si de a asigura un echilibru intre riscuri, siguranta si accesibilitate financiara. In acelasi timp,este profund lipsit de etica, imoral si profund pagubos pentru economia romaneasca ca o persoana care lucreaza in conditii normale sa beneficieze de pensie speciala sau de reducerea perioadei de pensionare in conditiile in care persoanele care indura cu adevarat conditii speciale zilnic sa fie mentinute in piata muncii pana la o varsta la care starea de sanatate nu le mai permite sa livreze o productivitate competitiva. Aceasta situatie afecteaza potentialul de dezvoltare al sectorului si, iremediabil, starea de sanatate a lucratorului", explica sindicalistii.
Una din provocarile pentru Romania este ca pana in anul 2030, aproximativ 4.000 MW de capacitati depasite de producere a energiei electrice si termice pe baza de carbune si gaze naturale trebuie retrase din considerente tehnice si de mediu.
Avand in vedere cele mai sus mentionate, Federatia Sindicatelor Libere Independente Energetica, prin sindicatele afiliate, solicita Guvernului, printr-o scrisoare deschisa, in vederea asigurarii unui cadru etic care protejeaza atat sanatatea si securitatea salariatilor, cat si competitivitatea sectorului, adoptarea urmatoarelor masuri:
1. Angajatii din termocentralele pe carbune si gaze naturale, minerit de suprafata, disponibilizati ca urmare a:
- planurilor autoritatilor de inchidere;
- declararii/ constatarii de catre instantele de judecata a falimentului;
- planurilor de restructurare;
- disponibilizarilor colective;
- in cazul in care activitatea inceteaza total sau partial ca urmare a obligatiilor pe care si le asuma statul roman in negocierile cu Comisia Europeana.
Reducerea varstei de pensionare la 55 de ani cu conditia existentei stagiului de cotizare de 30 de ani pentru angajatii din unitatile de producere a energiei electrice si termice, cu minim 25 de ani vechime in sistem.
2. Simplificarea procedurilor specifice recunoasterii, semnalarii si declararii bolilor profesionale in conditiile existentei unor discrepante majore intre rapoartelere feritoare la starea de sanatate a salariatilor de la nivelul companiilor si bolile profesionale sau accidentele de munca declarate;
3. Operationalizarea Comitetului National tripartit pentru sanatate si securitate in munca, structura inactiva in momentul de fata.
