In ultima perioada, oficialii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, au reziliat o serie de contracte ce presupuneau dezvoltarea infrastructurii rutiere. Astfel, la data de 11 aprilie 2011, cu prilejul unei conferinte, ministrul Anca Boagiu a anuntat ca oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – CNADNR au luat decizia de a renunta la contractul incheiat in anul 2009 cu holdingul francez Colas, in vederea executiei tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia. Constructia segmentului respectiv, cu o lungime de 20,3 km, ar fi presupus o investitie de 151 milioane de euro. Anterior, la data de 22 martie a.c., CNADNR a transmis o notificare antreprenorului, pentru remedierea deficientelor constatate. "Masura a fost luata avand in vedere intarzierea firmei in indeplinirea obligatiilor sale contractuale privind activitatea de proiectare si executie a obiectivului mentionat, slaba mobilizare a echipamentelor in santier, precum si lipsa unui program de lucrari coerent, care sa demonstreze capacitatea sa tehnica si organizatorica de a finaliza lucrarile in termenul prevazut", informeaza serviciul de comunicare al companiei aflate in subordinea Executivului. "Intrucat notificarea transmisa catre Colas SA a ramas fara rezultat, am solicitat CNADNR sa revizuiasca proiectul si sa pregateasca documentatia de atribuire pentru lansarea unei noi licitatii. Estimam ca in luna august a.c. vom semna un nou contract de proiectare si executie, iar pana la sfarsitul anului in curs vor incepe lucrarile. Reprosam Colas ca nu a finalizat proiectarea pe o lungime de aproximativ 14 km din cei 20,3 km propusi prin proiect. Firma franceza nu a obtinut avizele si acordurile necesare, inclusiv autorizatia de construire si a solicitat costuri suplimentare importante (de 16 milioane de euro), in conditiile in care evaluarea consultantului arata ca noul aliniament este cu aproape 5 milioane de euro mai ieftin. Reprezentantii antreprenorului au mai solicitat conditii inacceptabile, cum ar fi prelungirea termenului de executie cu 24 de luni. Am constatat si faptul ca, pe sectorul de 5,5 km aflat in executie, lucrarile au fost incepute cu intarziere abia in vara anului 2010, si, incepand cu luna octombrie 2010, executia lucrarilor la podete si structuri a fost oprita de Inspectoratul de Stat in Constructii ca urmare a nerespectarii de catre antreprenor - in calitatea sa dubla, de proiectant, a prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. Totodata, lucrarile de descarcare arheologica ce sunt in sarcina antreprenorului nu au fost finalizate, ba mai mult Colas a inceput retragerea utilajelor de pe santier chiar in perioada in care trebuia sa-si corecteze deficientele", a subliniat ministrul de resort. Recent, CNADRN a reziliat si contractul specific tronsonului de autostrada Moara Vlasiei-Ploiesti, incheiat de aceasta data cu un consortiu avand capital autohton (format din societatile Spedition UMB, Tehnostrade, Euroconstruct Trading 98 si PA & CO International. "Decizia a fost motivata prin faptul ca firmele respective au abandonat lucrarile de constructie pe un sector de aproape doi kilometri din tronsonul vizat, cu o lungime totala de 42,5 kilometri, intarzierea respectiva fiind de 16 luni din momentul initierii lucrarilor, ceea ce incalca grav prevederile contractuale", se arata intr-un comunicat al CNADNR. Totodata, oficialii guvernamentali sustin ca acest consortiu – in mod similar firmei Colas – a solicitat majorari de pret pentru finalizarea lucrarilor, care nu pot fi acordate in conformitate cu legislatia in vigoare. Licitatia respectiva a fost castigata in anul 2006, investitia necesara la acea data fiind stabilita la 200 milioane de euro. Si in acest caz va avea loc o revizuire a proiectului, documentatia de atribuire pentru lansarea unei noi licitatii urmand a fi definitivata in cel mult 30 de zile din momentul rezilierii contractului. "Sper ca aceste cazuri sa constituie un exemplu pentru toti constructorii si consultantii care doresc sa lucreze cu statul roman, intrucat in cazul marilor lucrari de interes public acestia nu pot avea libertatea de a nu-si onora sarcinile contractuale, bazandu-se pe clementa autoritatilor. Actuala conducere a MTI declara toleranta zero fata de aceste practici care au aduse grave prejudicii statului roman", a mai precizat Anca Boagiu. La randul lor, reprezentantii societatii Colas sustin ca "din cei 20 de kilometri ai proiectului, doar o portiune de 5 km a fost pusa la dispozitia noastra, la data de 12 iulie 2010. Colas a mobilizat toate resursele necesare si a efectuat lucrari pe aceasta portiune inca din acel moment. In data de 22 martie a.c., compania a primit al doilea tronson, de 1,2 kilometri si autorizatia de construire necesara, care permite inceperea imediata a lucrarilor. In ceea ce priveste sectiunea de 14 km ramasa, al carei traseu trebuie modificat in urma sapaturilor arheologice din 2009, Colas asteapta o decizie oficiala privind ruta finala, apoi incredintarea terenului si emiterea autorizatiei de construire. Antreprenorul francez reproseaza Guvernului ca a pus la dispozitia sa un traseu pe care nu se poate construi, ca a permis avizarea unui studiu de fezabilitate fara existenta noului certificat de urbanism etc. De asemenea, reprezentantii Executivului ar fi contribuit la crearea situatiei negative, prin nefolosirea parghiilor legale in obtinerea certificatului de urbanism, neefectuarea exproprierilor in timp util si prin fortarea constructorului de a inchiria terenuri fara sansa de recuperare a cheltuielilor. Se estimeaza ca disputa dintre cele doua parti ar putea ajunge sa fie judecata de o curte internationala de arbitraj. Este posibil ca firma franceza sa invoce absenta certificatului eliberat de Consiliul Judetean Constanta si, daca membrii curtii internationale vor da dreptate antreprenorului, acesta ar putea fi indreptatit sa primeasca inclusiv profitul rezonabil pe care l-ar fi obtinut daca ar fi incheiat lucrarile, situat la aproximativ 15 milioane de euro (plus alte cheltuieli).
***
Contractul cu firma Colas, pentru tronsonul de autostrada Cernavoda-Medgidia, a fost semnat la data de 10 martie 2009, de catre fostul ministru de resort, Radu Berceanu. La acea data, oficialul guvernamental preciza faptul ca "a fost asigurata posibilitatea de a rezilia contractul fara ca antreprenorul sa poata sa ne dea in judecata si sa lungeasca aceste proceduri. In acest sens, au fost stipulate clar conditiile in care Guvernul poate sa rezilieze unilateral contractul respectiv". Recunoscand faptul ca pana la acea data "niciodata, la niciun contract, nu s-au respectat nici termenele, nici conditiile de la locul santierului, dar mai ales nu s-au respectat termenele de finalizare", Radu Berceanu a mai subliniat atunci ca, in documentul semnat cu firma Colas, "am prevazut o serie de penalitati pentru cazul in care constructorii nu-si respecta obligatiile contractuale. Acestea pot fi - in functie de situatie - in valoare de 0,005% pe zi din valoarea contractului sau de 50.000 de lei. In cazul in care, in urma penalizarilor, nu se remediaza problemele, exista posibilitatea rezilierii unilaterale a contractului, urmand sa se organizeze alta licitatie". Analizand la data de 11 aprilie 2011 situatia proiectului tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia, primul-ministru Emil Boc a subliniat ca actiunea MTI este potrivita, intrucat trebuie sa existe o mai mare responsabilitate din partea constructorilor pentru a-si onora obligatiile contractuale. "Avem nevoie de antreprenori care sa-si respecte angajamentele si care sa indeplineasca la timp obligatiile din contract. Declaratiile oficialilor Executivului se fac pe baza angajamentelor din contract, iar daca firmele nu pun in aplicare ceea ce stabileste documentul, in mod evident apare o discrepanta intre declaratia politicianului si realitatea din teren, mai precis stadiul executiei de catre firma a lucrarii respective. Deci trebuie o mai mare responsabilitate din partea companiilor pentru a-si onora obligatiile contractuale", a concluzionat Emil Boc, subliniind si aproband cu precadere caracterul politic al deciziei oficialilor ministerului de resort. Informatii suplimentare, la www.mti.ro