Potrivit ing. Sorin Orz, diriginte de santier atestat din anul 2009, in domeniul constructiilor civile, industriale si agricole - CCIA, al lucrarilor tehnico-edilitare si produselor pentru constructii (ca urmare a absolvirii unui program de perfectionare aflat sub egida Guvernului Romaniei - Inspectoratul de Stat in Constructii), dar cu o experienta de 17 ani in sectorul CCIA, modificarile legislative nu au implicat prevederile referitoare la raspunderile ce revin dirigintilor de santier, ce raman aceleasi, insa le-au extins, ca durata, din punct de vedere al asigurarii calitatii. „Astfel, dirigintele de santier raspunde permanent (pentru toata durata de exploatare a unei constructii, pana la dezafectarea acesteia) pentru viciile ascunse survenite ca urmare a derularii necorespunzatoare a lucrarilor sau a punerii deficitare in opera a materialelor. De asemenea, se stipuleaza, ca noutate, obligativitatea incheierii unei asigurari de raspundere civila profesionala, pentru malpraxis. Din aceste motive - si nu numai, pe termen mediu, se vor scumpi serviciile de dirigentie de santier, beneficiarii vor fi mai reticenti, insa lucrarile vor fi mai bune calitativ, deoarece nu vor mai exista diriginti care sa semneze documentatiile fara a efectua verificarile ce se impun”, opineaza ing. Sorin Orz.Implicat, in calitate de coordonator al unei echipe de diriginti de santier (si ca manager de proiect) la compania Romtek IT - Iasi in supravegherea mai multor lucrari, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de realizarea unui sistem integrat de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate intr-o comuna din judetul Iasi, respectiv consolidarea si modernizarea sectiei de arsi a spitalului clinic judetean, expertul este de parere ca relatiile de colaborare dintre factorii de decizie implicati in cadrul obiectivelor de constructii sunt relativ complexe, inclusiv din cauza manifestarii unor interese cateodata divergente. „Exista diferente de atitudine, coordonare etc. ce se observa intre investitiile finantate din fonduri bugetare si cele private. In primul caz, relatiile decurg normal intre beneficiar, diriginte si inspectorii ISC, cu toate ca se observa usoare carente din partea proiectantilor, care nu raspund prompt tuturor solicitarilor. In schimb, la obiectivele finantate de investitori privati, mai ales la cele de anvergura redusa, apar mai multe probleme. De obicei, beneficiarul suplimenteaza sarcinile dirigintilor, avand pretentia ca acestia sa devina sefi de punct de lucru, reprezentandu-i inclusiv in aceasta calitate. De asemenea, nu acorda incredere deplina specialistilor respectivi. O alta neregula, observata pe segmentul obiectivelor private de mici dimensiuni, este aceea ca proiectantii nu se implica in desfasurarea investitiei, oferind beneficiarilor doar forma PAC a proiectului, ceea ce genereaza probleme suplimentare in momentul executiei lucrarilor, pe fondul lipsei de detalii. Trebuie spus fara echivoc ca, inclusiv in cazul in care, nefiind obligat prin lege, beneficiarul unui imobil tip parter (din mediul rural) nu apeleaza la un diriginte ca sa «nu se majoreze costurile investitiei», calitatea constructiei este hazardata si totul ramane in sarcina antreprenorului care, de cele mai multe ori, nu este de specialitate (asa-numitele «echipe de mesteri», implicate in realizarea lucrarilor in regie proprie)”, a declarat ing. Sorin Orz.
Beneficiarii - constransi doar prin lege sa angajeze diriginti de santier
In opinia sa - si potrivit experientei proprii - expertul estimeaza ca, actualmente, fiind vorba despre o profesie liberala, segmentul serviciilor de dirigentie de santier nu poate constitui, momentan, o piata nationala ce poate fi evaluata din punct de vedere valoric. „Totusi, estimez ca, in medie, onorariul unui diriginte de santier este cuprins intre 1,5% si 8% din valoarea proiectului, in functie de marimea si complexitatea constructiei. In general, beneficiarii sunt reticenti la costurile suplimentare si, daca nu ar fi obligati prin lege, nu ar apela la serviciile unor diriginti. Un factor benefic, in ceea ce priveste calitatea lucrarilor, este dat insa de faptul ca, pe santiere, se utilizeaza intr-un procentaj tot mai ridicat (aproape de 100%) materialele nou-introduse pe piata, carentele observandu-se, uneori, doar la modul de aplicare - si doar in timp se va observa daca acestea sunt sau nu benefice. De pilda, procedeele uscate, care le inlocuiesc pe cele clasice (umede) duc la un randament mai bun si la un timp mai scurt de executie a lucrarilor. Vizavi de echipamente (tehnologii), acestea asigura aceleasi functionalitati ca in trecut, dar acum se observa o mobilizare sporita a acestora, mai ales ca tot mai multi antreprenori isi permit fie sa le detina in proprietate, fie sa le inchirieze de la firme specializate. In fine, dar nu in ultimul rand, multe probleme survin in ceea ce priveste securitatea muncii, fiind mult de discutat despre modul in care se aplica normele din domeniu si ce importanta li se acorda chiar de catre forta de munca direct vizata”, a mai explicat ing. Sorin Orz.
In calitate de membru al Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier (CTDS), referindu-se la activitatea acestuia, expertul precizeaza ca „organizatia este la inceput de drum si, daca nu va fi sustinuta de propriii membri, de ISC si de sectiile de urbanism din primarii, va fi greu sa impuna, de pilda, modificari legislative la nivel guvernamental”. „In ultimul timp, cu precadere dupa modificarea Legii nr. 10/1995, prin Legea nr. 177/2015, s-a observat o crestere a numarului de solicitari pentru serviciile de dirigintie, fata de perioada precedenta, dar fenomenul se atenueaza, deoarece, mai ales la proiectele de mici dimensiuni, nu se verifica daca investitorul/ beneficiarul lucreaza cu un diriginte de santier si, astfel, se evita respectarea prevederilor legale. De asemenea, mai ales, pentru proiectele finantate din fonduri private, primariile nu mai cer ca procesul-verbal de receptie a constructiei sa fie semnat si de diriginte. De aceea, CTDS ar trebui sa observe toate lacunele legislative si sa propuna corectiile necesare, mai ales dupa un an de aplicare a modificarilor legislatiei, pentru ca, in final, clientii/ beneficiarii constructiilor sa aiba siguranta unor constructii durabile. Ca organizatie, ar trebui sa dobandim statutul de colaboratori ai ISC, MDRAP, CNADNR etc.”, a concluzionat ing. Sorin Orz.
