Comisia Europeana a adoptat astazi o evaluare pozitiva a Planului de redresare si rezilienta al Romaniei, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi in valoare de 14,2 miliarde euro si imprumuturi in valoare de 14,9 miliarde euro in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR), potrivit comunicatului de presa al Comisiei Europene de luni, 27 septembrie.
Romania a primit 10 calificative A
Planul Romaniei a primit 10 calificative A din 11, cu un singur calificativ B pentru capitolul de „costing”, asa cum au avut si celelalte 19 planuri aprobate pana in prezent. Aceasta finantare va sprijini implementarea masurilor esentiale in materie de investitii si reforme cuprinse in Planul de redresare si rezilienta al Romaniei si va contribui in mod crucial la iesirea Romaniei mai puternica din pandemia de COVID-19.
MRR este instrumentul principal al initiativei NextGenerationEU (Urmatoarea Generatie UE), care va furniza pana la 800 de miliarde euro (in preturi curente) pentru a sprijini investitiile si reformele in intreaga UE. Planul Romaniei face parte dintr-un raspuns coordonat fara precedent al UE la criza provocata de pandemia de COVID-19, menit sa abordeze provocarile europene comune prin adoptarea tranzitiei verzi si a celei digitale, precum si sa consolideze rezilienta economica si sociala si coeziunea pietei unice.
Comisia a evaluat planul Romaniei pe baza criteriilor stabilite in Regulamentul privind MRR, analizand, in special, daca investitiile si reformele cuprinse in plan sprijina tranzitia verde si cea digitala, contribuie la solutionarea eficace a provocarilor identificate in cadrul semestrului european si consolideaza potentialul de crestere, crearea de locuri de munca si rezilienta economica si sociala a Romaniei.
Asigurarea tranzitiei verzi si a tranzitiei digitale a Romaniei
In comunicatul de presa transmis de Comisie se arata ca, in evaluarea sa, Comisia a constatat ca planul Romaniei aloca 41 % din suma totala masurilor de sprijinire a tranzitiei verzi. Printre aceste masuri se numara si eliminarea treptata a productiei de energie electrica pe baza de carbune si lignit pana in 2032. Reformele care promoveaza transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologica, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero si transferul modal catre transportul feroviar si transportul pe apa. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor private si publice.
In evaluarea sa, Comisia a constatat ca planul Romaniei aloca 21 % din suma totala unor masuri de sprijinire a tranzitiei digitale. Printre acestea se numara masuri de digitalizare a administratiei publice si a intreprinderilor, de imbunatatire a conectivitatii, a securitatii cibernetice si a competentelor digitale si de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sanatate si telemedicina. Se preconizeaza ca masurile de sprijinire a digitalizarii educatiei vor contribui la dezvoltarea competentelor atat in randul elevilor, cat si al profesorilor si vor fi sustinute prin masuri de modernizare a laboratoarelor scolare si de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinational este prevazuta sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) in domeniul microelectronicii.
Consolidarea rezilientei economice si sociale a Romaniei
Comisia considera ca planul Romaniei include un set amplu de reforme si investitii care se consolideaza reciproc si care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocarilor economice si sociale evidentiate in recomandarile specifice adresate Romaniei sau a unei parti semnificative a acestora.
Se preconizeaza ca realizarea reformelor si a investitiilor in domeniul social si educational va aborda o serie de vulnerabilitati si deficiente structurale de lunga durata. Planul prevede masuri de consolidare a administratiei publice, inclusiv prin imbunatatirea eficacitatii sistemului judiciar si prin combaterea coruptiei, precum si masuri de sprijinire a investitiilor private, in special pentru IMM-uri, si de imbunatatire a mediului de afaceri prin reducerea obligatiilor administrative pentru intreprinderi. Se preconizeaza ca reformele prevazute in plan in domeniul educatiei si al locurilor de munca vor crea o piata a fortei de munca mai puternica, favorizand cresterea economica. Reformele emblematice privind eliminarea treptata a carbunelui si decarbonizarea transporturilor, precum si investitiile care promoveaza tranzitia verde si tranzitia digitala ar trebui sa stimuleze competitivitatea si sa faca economia mai sustenabila in general. Ca urmare a reformelor si a investitiilor din domeniul educatiei incluse in plan, rezilienta sociala ar trebui sa creasca. Datorita fortei de munca bine calificate si reducerii parasirii timpurii a scolii, economia ar trebui sa devina mai rezilienta la socurile viitoare, iar populatia, mai adaptabila la modelele economice in schimbare.
Sprijinirea proiectelor emblematice de investitii si de reforma
Planul Romaniei propune proiecte in toate cele sapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investitii specifice care abordeaza aspecte comune tuturor statelor membre, in domenii care creeaza locuri de munca si crestere economica si care sunt necesare pentru tranzitia verde si cea digitala. De exemplu, planul romanesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor si a serviciilor de date ale administratiei publice, favorizand adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetateni si intreprinderi, precum si introducerea cartilor de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetateni.
In urma evaluarii s-a constatat, de asemenea, ca niciuna dintre masurile incluse in plan nu prejudiciaza in mod semnificativ mediul, in conformitate cu cerintele prevazute in Regulamentul MRR.
Sistemele de control instituite de Romania sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul ofera suficiente detalii cu privire la modul in care autoritatile nationale vor preveni, depista si corecta cazurile de conflict de interese, coruptie si frauda legate de utilizarea fondurilor.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat: „Sunt incantata sa anunt aprobarea de catre Comisia Europeana a Planului de redresare si rezilienta al Romaniei, in valoare de 29,2 miliarde euro. Fiind axate pe asigurarea tranzitiei verzi si a tranzitiei digitale si mergand de la imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor pana la imbunatatirea conectivitatii si a competentelor digitale, masurile prevazute in plan au potentialul sa produca o transformare autentica. Va vom fi alaturi in anii urmatori pentru a ne asigura ca investitiile si reformele ambitioase prevazute in plan sunt implementate integral.”
„Prin vizita oficiala la Bucuresti, presedintele Comisiei Europene, Dna. Ursula von der Leyen, ne-a confirmat aprobarea Planului National de Redresare si Rezilienta, cu o alocare de 29,2 miliarde euro. Este o oportunitate imensa pentru tara noastra, pe care suntem obligati sa o valorificam. Fondurile Europene reprezinta cheia dezvoltarii Romaniei”, a declarat Cristian Roman, secretar de stat MIPE.