Ultimele modificari din legislatia europeana vor conduce la transformari fara precedent in sectorul constructiilor. Obiectivele actuale prevad reducerea substantiala a consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera din cladiri pana in 2030, precum si transformarea cladirilor existente in cladiri cu emisii zero pana in 2050, la nivelul Uniunii Europene. Pentru atingerea acestor tinte extrem de ambitioase, vor fi prevazute masuri cu impact major pentru dezvoltatorii imobiliari, companiile din constructii, autoritati publice, dar si proprietarii de locuinte. Schimbarile vizeaza cresterea performantei energetice a cladirilor si renovarea in special a celor mai ineficiente cladiri, renuntarea la utilizarea combustibililor fosili pentru incalzire, adoptarea pe scara larga a solutiilor tehnologice bazate pe energie regenerabila si adaptarea cladirilor la efectele schimbarilor climatice, semnaleaza expertii programului Romania Eficienta.Noile obligatii preconizate pentru toate statele membre, inclusiv Romania, sunt prevazute in propunerea de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), votata recent in Parlamentul European. Aceasta directiva este cel mai important act normativ european ce vizeaza sectorul constructiilor si unul dintre instrumentele legislative cheie pentru realizarea ambitiilor climatice ale Uniunii Europene.
Principalele schimbari prevazute in directiva:
Ambitia de a ajunge la neutralitate climatica pana in 2050 necesita o noua viziune si pentru sectorul constructiilor: cladirea cu emisii zero (ZEB), a carei cerere de energie foarte scazuta, datorita eficientei ridicate, este acoperita integral de energie din surse regenerabile, atunci cand acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate cladirile noi ar trebui sa aiba emisii zero incepand cu 2028, cu exceptia cladirilor noi ocupate, exploatate sau detinute de autoritatile publice, pentru care termenul ar fi anul 2026. Noul standard ZEB il va inlocui pe cel actual – nZEB, cladire cu un consum de energie aproape zero, devenit obligatoriu si in Romania din 2021 pentru orice constructie noua. Toate cladirile existente ar trebui transformate in cladiri cu emisii zero pana in 2050. Totusi, statele membre ar trebui sa tina seama de calendarul tranzitiei energetice si de costurile sociale atunci cand stabilesc termene-limita, se prevede in textul directivei.
Toate cladirile noi ar trebui sa fie echipate cu tehnologii solare pana in 2028, daca acest lucru este posibil tehnic si fezabil economic. In cazul cladirilor rezidentiale care fac obiectul unor renovari majore, termenul ar fi anul 2032.
Se introduc standardele minime de performanta energetica, pentru cresterea progresiva a claselor de performanta energetica ale cladirilor, in special in cazul zonelor rurale si izolate. Masura are ca scop imbunatatirea calitatii vietii celor mai vulnerabile gospodarii si mai saraci cetateni. Pe o scara de la A la G, litera G corespunde procentului de 15% din parcul imobiliar national cu cele mai slabe performante din fiecare stat membru.In medie, o locuinta din clasa energetica G consuma de aproximativ 10 ori mai multa energie decat o cladire cu consum de energie aproape zero sau o cladire cu emisii zero, potrivit datelor Comisiei Europene.Astfel, toate cladirile rezidentiale ar trebui sa se incadreze cel putin in clasa de performanta energetica E pana in 2030 si in clasa D pana in 2033. Cladirile nerezidentiale si publice ar trebui sa atinga aceleasi standarde cu trei ani mai devreme, respectiv clasa E pana in 2027 si clasa D pana in 2030. Clasa A va corespunde cladirilor cu emisii zero.
Pentru a facilita programele integrate de renovare, statele membre vor intocmi un registru al cladirilor cu cele mai slabe performante energetice, pe baza certificatelor de performanta energetica. „Cladirile ineficiente sunt adesea legate de saracia energetica si de problemele sociale. Gospodariile vulnerabile sunt deosebit de expuse la cresterea preturilor la energie, deoarece cheltuiesc o proportie mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Prin reducerea facturilor excesive la energie, renovarea cladirilor poate scoate oamenii din saracie energetica si, de asemenea, o poate preveni”, au explicat legiuitorii, conform textului directivei.
Tot in ceea ce priveste certificatele de performanta energetica, va fi introdusa o noua categorie A+, pentru cladirile care intrunesc toate conditiile urmatoare: (a) standarde de eficienta ridicata, cu un necesar de energie pentru incalzire, racire, ventilatie si apa calda de cel mult 15 kWh/m²/an; (b) productie mai mare de energie din surse regenerabile la fata locului, pe baza unei medii lunare; (c) bilant pozitiv de emisii de dioxid de carbon exprimate ca GWP (potentialul de incalzire globala) pe intreaga durata de viata a cladirii, incluzand aici materialele de constructie si instalatiile energetice utilizate in timpul fabricarii, instalarii, folosirii, intretinerii si demolarii cladirii.
Valabilitatea certificatelor de performanta energetica se va modifica astfel: certificatele cu o clasa de performanta energetica A+, A, B sau C vor fi valabile 10 ani, iar cele de clasa D si mai jos, cel mult 5 ani.
Ca instrument voluntar, vor fi introduse pasapoartele de renovare a cladirilor. Acest instrument va oferi o foaie de parcurs clara pentru renovarea in profunzime etapizata, ajutand proprietarii si investitorii sa planifice cel mai bun calendar si domeniu de aplicare pentru interventii.
Vor fi introduse, de asemenea, standarde minime de calitate a mediului interior in cladiri. Astfel, statele membre vor impune instalarea de dispozitive de masurare si control pentru monitorizarea si reglementarea calitatii mediului, in cazul in care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic, in urmatoarele cladiri: (a) cladiri cu emisii zero; (b) cladiri noi; (c) cladiri existente care sunt supuse unei renovari majore; (d) cladiri nerezidentiale cu o putere nominala utila pentru sistemele de incalzire, sistemele de racire sau sistemele combinate de incalzire si racire a spatiilor de peste 70 kW; (e) cladiri publice si cladiri care furnizeaza servicii sociale de interes general, cum ar fi educatia, sanatatea si asistenta sociala.
O alta noutate este cerinta de raportare a potentialului de incalzire globala (global warming potential – GWP) pe durata ciclului de viata. Indicatorul va arata contributia globala a cladirii la emisiile ce conduc la schimbarile climatice. Se prevede ca GWP va trebui calculat si publicat in certificatul de performanta energetica al cladirii incepand cu 1 ianuarie 2027, pentru toate cladirile noi. Totodata, in directiva se subliniaza ca ar trebui sa se acorde prioritate strategiilor care promoveaza performanta termica a cladirilor pe perioada de vara. In acest scop, accentul ar trebui pus pe masurile de evitare a supraincalzirii, precum umbrirea si capacitatea termica suficienta in constructia cladirii, precum si dezvoltarea si aplicarea intr-o mai mare masura a tehnicilor de racire pasiva, in primul rand a celor care imbunatatesc conditiile mediului interior si microclimatul din preajma cladirilor.
In prezent, doua treimi din energia utilizata pentru incalzirea si racirea cladirilor provin in continuare din combustibili fosili. Pentru a ajunge la emisii zero, este urgent sa se elimine treptat combustibilii fosili utilizati pentru incalzire si racire, se arata in textul Directivei (EPBD). Prin urmare, statele membre ar trebui sa introduca masuri pentru a se asigura ca utilizarea sistemelor de incalzire pe baza de combustibili fosili in cladirile noi si in cladirile care fac obiectul unor renovari majore, al unor renovari aprofundate sau al renovarii sistemului de incalzire nu este autorizata de la data transpunerii directivei si sa elimine treptat utilizarea sistemelor de incalzire pe baza de combustibili fosili din toate cladirile pana in 2035 si, daca acest lucru nu este fezabil, cel tarziu pana in 2040.
Optiunile de a asigura nevoile energetice ale unei cladiri eficiente cu energie din surse regenerabile sunt multiple: energie din surse regenerabile la fata locului, cum ar fi energia termica solara, energia geotermala, energia solara fotovoltaica, pompele de caldura, energia hidroelectrica si biomasa, energia din surse regenerabile furnizata de comunitatile de energie din surse regenerabile sau de comunitatile energetice cetatenesti, precum si incalzirea si racirea centralizate la nivel de district bazate pe energie din surse regenerabile sau pe recuperarea caldurii reziduale din apele reziduale, apa sau aerul calde menajere si energia din surse regenerabile furnizata de retelele de energie.
Energia solara fotovoltaica si tehnologiile termosolare ar trebui implementate rapid pentru a aduce beneficii atat climei, cat si bunastarii financiare a cetatenilor si a intreprinderilor. Statele membre ar trebui sa stabileasca cadre de sprijin solide pentru astfel de sisteme, inclusiv in combinatie cu sisteme de stocare a energiei si pompe de caldura, pe baza unor perioade de recuperare a investitiei previzibile, care ar trebui sa fie mai scurte de 10 ani, se mai mentioneaza in textul Directivei privind performanta energetica a cladirilor.
Nu in ultimul rand, cladirile pot juca un rol important in promovarea mobilitatii ecologice, un element-cheie al Pactului verde european. Astfel, in EPBD se introduc prevederi ce privesc asigurarea infrastructurii electrice destinate incarcarii vehiculelor si bicicletelor electrice in parcarile cladirilor, precum si constructia de spatii de parcare pentru biciclete.
Potrivit Comisiei Europene, cladirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie si 36% din emisiile de gaze cu efect de sera. Revizuirea propusa a Directivei privind performanta energetica a cladirilor a fost adoptata in Parlamentul European in luna martie a acestui an. Textul aprobat poate fi consultat integral pe site-ul Parlamentului. Forma finala a proiectului de lege va fi stabilita in urma negocierilor cu Consiliul si este asteptata pentru a doua jumatate din 2023.
