Acestea sunt doar o parte dintre concluziile desprinse din lucrarile Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi - editia 2020, o dezbatere in cadrul careia autoritati, institutii si organizatii din domeniu au analizat provocarile si oportunitatile din perspectiva administrarii sustenabile a padurilor si a dezvoltarii industriilor bazate pe lemn.In prima sesiunea a forumului au fost expuse si demontate principalele neadevaruri care au deformat perceptia asupra sectorului forestier din Romania. In plus ne confruntam cu situatia in care Comisia Europeana a declansat pentru Romania procedura de infringement pe domeniul padurilor. Este un fapt ca Romania are cea mai mare biodiversitate si concomitent unul dintre cele mai restrictive sisteme normative din Uniunea Europeana pentru domeniul padurilor. Si atunci? De ce sunt blamate sectorul lemnului si Romania?
Exista riscul ca tarile dezvoltate economic dar cu o biodiversitate in suferinta sa impinga pe „drumul verde al saraciei” tarile mai putin dezvoltate economic dar cu o biodiversitate mai bogata, a subliniat dl. Daniel Paul Dima in interventia sa din cadrul Forumului. Este clar ca miscarile ecologiste din tarile vestice au nostalgia „paradisului pierdut” pe drumul dezvoltarii urmat in propriile tari, paradis pe care il regasesc in Romania in domeniul padurilor.
In cadrul Forumului au fost dezbatute principalele linii de masuri pe care Romania intentioneaza sa si le asume ca raspuns la procedura de infringement. Trebuie subliniat ca sunt masuri pe care Romania insasi le asuma, nu sunt impuse de Comisia Europeana.
Astfel, in cadrul forumului s-a solicitat:
- Masuri eficiente de combatere a taierilor ilegale, care sa includa un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piata a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum si norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.
- Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizata cu un aviz Natura 2000. Integrarea masurilor de conservare in amenajamentele silvice se poate face pe baza hartii speciilor si habitatelor existente in planurile de management ale siturilor, dar intocmirea acestor harti nu trebuie transferata proprietarului de padure. Pentru drumurile forestiere evaluarea de mediu trebuie efectuata in etapa de proiect tehnic al construirii drumurilor, nu cand sunt in stadiul de necesitate de construire in amenajamentul silvic.
Problema lemnului de foc (cu multiple ramificatii sociale, de alocare si de resurse) a fost subiectul prezentarii d-nei Prof. Laura Bouriaud de la Universitatea „Stefan cel Mare”. Concluzia analizei arata ca in urmatorii 10 ani, dupa investitii de ordinul miliardelor de Euro, Romania ar putea reusi sa branseze la incalzirea cu gaz doar 0,6 milioane din cele 3,5 milioane locuinte care astazi se incalzesc cu lemne, inlocuind o energie regenerabila cu energie din combustibili fosili. Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populatie se racordeaza la reteaua de gaze datorita costurilor. Concomitent cu extinderea retelei de gaze, programele pentru eficienta energetica a utilizarii lemnului (prin sustinerea introducerii centralelor individuale pe lemn si a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru institutii/ distributie locala) ar putea conduce la o mult mai buna eficienta energetica si cresterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuinte, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decat pentru extinderea retelei de gaze.
Daca prin absurd Romania ar reusi sa inlocuiasca complet lemnul ca resursa energetica cu gazul, efectul s-ar simti in costuri de import al gazelor de 3 miliarde de Euro/an si pierderea a 60 % din energia regenerabila produsa de Romania. Aceasta pierdere ar trebui sustinuta prin investitii in energie eoliana si solara. Uriasele eforturi financiare ale Romaniei, prin subventionarea masiva a energiei solare si eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obtinuta din biomasa lemnoasa. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat.
In cea de-a doua sesiune a forumului a fost subliniata importanta lemnului ca resursa pentru bioeconomie. Dl. Daniel Paul Dima a subliniat in alocutiunea sa care sunt directiile in care se dezvolta utilizarea lemnului in alte tari europene:
- lemnul in constructii - constructii si cartiere intregi de constructii din lemn.
- bio-produse din lemn - de la bio-plastic si fibre textile din lemn, la puternica industrie a celulozei si hartiei, a ambalajelor si chiar a bio-produselor pentru industria alimentara si farmaceutica.
- lemnul pentru bio-energie, solutie de independenta energetica pentru tarile nordice.
In completare, Dl. Prof. Marian Dragoi a subliniat avantajele lemnului, in conditiile aplicarii unor concept moderne de evaluare de mediu pe intreg ciclul de viata al produselor. Lemnul se apropie de caracteristicile ideale in multe aplicatii: este o resursa regenerabila, este biodegradabil, usor de utilizat in cascada pentru deseurile din etapa de productie - sub forma de aschii, rumegus, coaja - iar la finalul ciclului de viata este reciclabil. Forumul a fost onorat si de o interventie din partea Dl. Paul Brannen - Director de Comunicare al Confederatiei Europene a Industriei Lemnului - CEI Bois.
Acesta a aratat ca la nivel european industria lemnului inseamna peste 240 miliarde de Euro cifra de afaceri si 2 milioane locuri de munca, intr-o economie sustenabila. In planurile europene de Recuperare si Rezilienta, una dintre liniile de actiune cele mai importante este „Valul de renovare - Renovation Wave”, program de renovare a sectorului rezidential european, in cadrul caruia conform declaratiilor presedintelui Comisiei Europene, „lemnul detine potentialul unic de a transforma mediul construit din Europa”.
Pornind de la potentialul lemnului de a sustine cresterea durabila, prin furnizarea catre economie de bio-produse bazate pe o resursa regenerabila, Dl. Catalin Tobescu din partea Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn a prezentat principalele oportunitati de finantare, identificate de catre organizatiile profesionale si patronale din sector pentru Planul National Strategic 2021-2027 si pentru Planul National de Recuperare si Rezilienta:
- integrarea sectorului rezidential romanesc in proiectul european Renovation Wave, prin masuri de crestere a eficientei energetice a utilizarii lemnului de foc pentru incalzire pentru minim 1 milion locuinte din mediul rural.
- sustinerea programelor de impadurire si de creare de perdele forestiere, in special pe terenurile care nu au o folosinta adecvata nici agricola, nici forestiera.
- sustinerea executarii lucrarilor de ingrijire a padurilor si a mobilizarii biomasei din aceste lucrari neeconomice pe termen scurt - sprijin de 20 de Euro/mc biomasa pusa in piata, cu efect in cresterea stabilitatii arboretelor si recolte sustenabile de masa lemnoasa.
- investitii in accesibilizarea fondului forestier si tehnologie de exploatare prietenoasa cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.
Cea de-a IV-a editie a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Bioeconomiei a fost organizat de Comunitatea Forestierilor din Romania - Fordaq cu sustinerea principalelor organizatii profesionale si patronale din sectorul forestier:
- Asociatia Industriei lemnului - Prolemn
- Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni - Nostra Silva
- Asociatia Administratorilor de Paduri - AAP
- Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania - APMR
Organizarea evenimentului a fost sustinuta si de organizatii patronale reprezentative la nivel national:
- Patronatul Investitorilor Autohtoni - PIAROM
- Coalitia pentru Libertatea Comertului si a Comunicarii (CLCC)
