Consiliul Investitorilor Straini (FIC) este asociatia celor mai importanti investitori straini din Romania. FIC numara in prezent 130 de companii membre care au impreuna o cifra de afaceri de aproximativ 190 de miliarde RON, angajeaza 186.000 de persoane si au o contributie semnificativa la bugetul de stat. FIC a purtat de-a lungul ultimilor 20 de ani un dialog constant cu autoritatile din Romania pe teme de interes pentru mediul de afaceri, cu obiectivul de a asigura o crestere economica sustenabila si un mediu investitional echitabil si atractiv. Din acest motiv, consideram ca pozitiile agreate la nivelul FIC reflecta intr-o buna masura un consens din piata si sunt astfel foarte utile pentru definirea obiectivelor Romaniei pe termen lung.In anul 2018, Romania avea cel mai scazut Indice al Economiei si Societatii Digitale (DESI) dintre statele membre UE, ocupand ultimele pozitii pentru sub-indicatori precum: servicii publice digitale, integrarea tehnologiei digitale si capital uman. Astfel, consideram ca exista un potential foarte mare de digitalizare a economiei si a administratiei publice care va contribui semnificativ la dezvoltarea Romaniei in urmatoarele decenii. Din acest motiv, organizatia noastra urmareste cu interes legislatia si politicile din aceasta sfera, atat la nivel international cat si local.
La nivel european, Regulamentul UE 910/2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE (Regulamentul e-IDAS), direct aplicabil in Romania incepand cu data de 1 iulie 2016, promoveaza increderea in serviciile electronice si este neutru din punctul de vedere al tehnologiei. Reglementarea europeana incurajeaza utilizarea larga a tuturor tipurilor de semnaturi electronice, „pledand” si pentru acceptarea semnaturilor electronice cu un nivel de securitate mai scazut. Regulamentul statueaza principiul potrivit caruia semnaturilor electronice nu le pot fi refuzate efecte juridice pe motiv ca sunt in forma electronica sau ca nu respecta cerintele unor semnaturi electronice calificate.
In Romania, cresterea increderii utilizatorilor de internet in serviciile electronice, in tranzactiile online si facilitarea adoptarii tehnologiilor digitale in economia locala reprezinta obiective majore in cadrul strategiei nationale de digitalizare.
Cu toate acestea, cadrul legislativ national in domeniul digitalizarii (inclusiv Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica, aplicabila inca in ceea ce priveste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica) este anacronic, nefavorabil progresului si nearmonizat cu reglementarile europene. Reglementarea si implementarea cartii electronice de identitate, reglementarea efectelor juridice pentru toate tipurile de semnaturi electronice si inlesnirea obtinerii si utilizarii acestora pe scara cat mai larga, facilitarea accesului online la baze de date ale autoritatilor publice sunt cateva exemple de masuri necesare si benefice.
Aprobarea fara (o mai mare) intarziere a unei legi moderne, functionale, care sa incurajeze progresul si inovatia tehnologica si, pe cale de consecinta, si pe cea economica si care sa reglementeze serviciile de incredere, este esentiala pentru facilitarea utilizarii, pe scara larga, a semnaturilor electronice dupa mai bine de 18 ani de la intrarea in vigoare a primei legi romanesti privind semnaturile electronice.
Mediul de afaceri din Romania asteapta inca din anul 2017, cand Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) a inceput primele consultari privind acest subiect, adoptarea unui proiect de lege national modern, care sa acomodeze aspectele lasate la latitudinea statelor membre de Regulamentul e-IDAS. Cu titlu exemplificativ, indicam existenta unor lacune legislative privind stabilirea efectelor juridice ale serviciilor de incredere, mijloacele de identificare a persoanelor care necesita reglementare adecvata, potrivit evolutiilor tehnologice. Consumatorii, intreprinderile, autoritatile publice si instantele din Romania ezita in a le folosi, din cauza incertitudinilor legate de securitatea lor juridica.
Pana in prezent am asistat la o serie de versiuni ale proiectului de lege privind semnaturile electronice propuse de MCSI, insa niciuna dintre acestea nu au fost adoptate de Guvern.
Totodata, la finalul anului 2018, a fost propus in Parlament un alt proiect de lege privind stabilirea unor masuri de punere in aplicare a Regulamentului 910/2014 de catre presedintele Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor din Camera Deputatilor. In ciuda faptului ca proiectul de lege a oferit solutii moderne, clare si functionale, acesta a fost respins de Senat, iar acum se afla inca in dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputatilor.
De asemenea, in luna iulie a anului curent, a fost initiat al treilea proiect de lege - Propunerea legislativa privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice - L481/2019. Si acesta include o serie de masuri care contribuie semnificativ la dezvoltarea digitalizarii in Romania, deschiderea pietei si promovarea mediului concurential:
- consacra efectele juridice ale semnaturilor electronice avansate si simple, in spiritul libertatii contractuale, printr-o reglementare sustenabila, cu urmarirea satisfacerii, in egala masura, a intereselor cetatenilor, mediului privat si ale administratiei publice;
- ofera posibilitatea identificarii persoanei la distanta. Optiunile privind identificarea la distanta sunt rezultate concrete ale noilor abordari deschise inovarii ale legiuitorului european, stimulate de schimbarile tehnologice rapide si masive.
- stabileste o serie de masuri de securitate care trebuie implementate pentru a asigura conditii minime si uniforme de siguranta in pastrarea documentelor electronice.
Membrii FIC monitorizeaza cu mare atentie parcursul legislativ al tuturor acestor initiative legislative si isi manifesta sustinerea deplina fata de cel mai recent proiect de lege, mentionat mai sus. FIC considera ca este imperios necesara adoptarea lui in sesiunea Parlamentara din aceasta toamna, pentru a impulsiona interactiunile electronice sigure in mai multe sectoare din economie (de exemplu, financiar-bancar, sectorul retail online, transport, asigurari, sanatate etc.). In acest sens, ne manifestam disponibilitatea pentru a participa la dezbaterile sedintelor Comisiilor din cadrul Senatului, din cursul lunii septembrie.
Nu in ultimul rand, dorim sa ne referim in acest document si la un alt proiect de lege care va contribui semnificativ la procesul de digitalizare a economiei romanesti, si anume Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii privind evidenta persoanelor si actele de identitate ale cetatenilor romani (Plx 575/2017).
FIC sustine introducerea in circulatie a cartilor de identitate electronice pe o scara cat mai larga, deoarece acestea aduc o serie de beneficii precum cresterea gradului de eficienta atat in mediul public, cat si in cel privat, facilitarea recunoasterii transfrontaliere, reducerea pericolului de frauda, de furt de identitate si altele. Pentru maximizarea beneficiilor prezentate, FIC considera ca proiectul de lege ar trebui adoptat cat mai repede in vederea alocarii unui timp rezonabil implementarii efective, astfel incat prima carte electronica de identitate sa poata fi emisa cat mai curand. FIC isi exprima disponibilitatea de a discuta cu reprezentantii MCSI sau ai Parlamentului, in cadrul unei intalniri, cu privire la subiectele mentionate.
