Consiliul de administratie a sustinut o sedinta, in cadrul careia s-a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata ale evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.In discutiile privind comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a coborat marginal in septembrie, la 5,03 la suta, de la 5,06 la suta in august, si ca pe ansamblul trimestrului III, scaderea ei a fost usor inferioara asteptarilor. Descresterea, fata de nivelul de 5,4 la suta atins in iunie, a fost determinata in principal de efectele de baza asociate evolutiei preturilor administrate si celei a pretului combustibililor, doar partial contrabalansate de accelerarea cresterii in termeni anuali a preturilor legumelor.
Componenta de baza a continuat sa actioneze usor in sensul decelerarii inflatiei in trimestrul III, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat reducandu-se de la 2,9 la suta in iunie la 2,7 la suta in septembrie. Miscarea a fost antrenata in principal de segmentul produselor alimentare procesate si, intr-o masura mai mica, de cel al serviciilor - influentate mai pregnant de efectele de baza asociate evolutiei preturilor internationale ale unor produse agroalimentare si de relativa intarire a leului in raport cu euro. Membrii Consiliului au observat ca, in luna septembrie, descresterea ratei anuale a inflatiei de baza a fost mai modesta decat cea anticipata, evolutia sugerand o epuizare a impulsurilor de relativa calmare venite probabil din franarea abrupta a cererii de consum in primul trimestru al anului curent. Totodata, asteptarile inflationiste pe termen scurt au ramas la aceleasi cote, in timp ce noi date statistice au reconfirmat continuarea cresterii deflatorului PIB in trimestrul II, indicand si o usoara marire a dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum in primele doua luni ale trimestrului III. La randul sau, ritmul anual de crestere a costului salarial unitar din industrie s-a reaccelerat in august dupa incetinirea din precedentele doua luni.
Membrii Consiliului au reliefat in acest context situatia incordata a pietei muncii, evocand inclusiv noul minim istoric, de 4,1 la suta, atins de rata somajului BIM in luna septembrie. S-a apreciat ca tensiunile pietei, ce induc in sine presiuni salariale, se vor mentine ridicate in perspectiva apropiata, date fiind intentiile solide de angajare relevate de unele sondaje de specialitate, fluctuatia crescuta de personal din cursul acestui an si dificultatile sporite evidentiate in recrutarea de personal calificat, inclusiv pe fondul emigratiei masive in randul persoanelor in varsta de munca. A fost punctat nivelul de doua cifre la care s-a mentinut dinamica anuala a castigului salarial mediu brut nominal in iulie-august, chiar si in conditiile diminuarii ei usoare fata de trimestrul II. Variatia anuala a castigului salarial mediu net real a ramas superioara mediei trimestrului I.
Referitor la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca si cea de-a doua varianta provizorie a datelor statistice releva accelerarea usoara a cresterii economice in trimestrul II, la 4,1 la suta, de la 4 la suta in trimestrul I, in conditiile unei majorari a dinamicii sale trimestriale, reconfirmand reamplificarea mai pronuntata decat cea anticipata a excedentului de cerere agregata in acest interval. S-a sesizat ca structura determinantilor expansiunii economice pe partea utilizarii a suferit insa o schimbare semnificativa - probabil relevanta din perspectiva presiunilor inflationiste -, in conditiile in care aportul variatiei stocurilor a fost revizuit in sus, devenind majoritar pentru prima data in ultimii cinci ani, in detrimentul celui apartinand consumului gospodariilor populatiei, care a fost ajustat in sens opus. Totodata, contributia formarii brute de capital fix a coborat mai mult in teritoriul negativ, in timp ce aportul negativ al exportului net la avansul PIB s-a diminuat mai evident fata de intervalul precedent, in contextul unei decelerari mai pronuntate a ritmului de crestere a importurilor in raport cu cea consemnata de dinamica exporturilor. Pe partea formarii PIB, revizuirile au fost minore, sectorul serviciilor ramanand principalul resort al cresterii economice, secondat de industrie, cu o contributie in usoara crestere.
Membrii Consiliului au remarcat apoi ca cele mai noi evaluari continua sa indice o decelerare semnificativa a expansiunii economice in termeni anuali in trimestrul III, in principal pe fondul unor efecte de baza, succedata de o reaccelerare relativ mai modesta a acesteia in trimestrul IV 2018, in conditiile unor dinamici trimestriale in temperare evidenta fata de trimestrul II, dar usor superioare ritmului potential. Prin urmare, evolutia face probabila prelungirea cresterii gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul semestrului II pe o traiectorie sensibil superioara celei anticipate anterior, in conditiile redeschiderii acestuia peste asteptari in trimestrul II. Din perspectiva celor mai recente evolutii relevante, s-a apreciat ca cererea de consum privat a redevenit in trimestrul III motorul cresterii economice, dar a continuat sa fie si un determinant al incetinirii acesteia. In schimb, formarea bruta de capital fix este posibil sa-si fi sporit contributia negativa la dinamica PIB, ca, de altfel, si exportul net, data fiind reaccelerarea cresterii anuale a importurilor de bunuri in iulie-august, concomitent cu scaderea dinamicii exporturilor. Preocupanta a fost considerata si reintensificarea ritmului anual de crestere a deficitului de cont curent - inclusiv pe seama relativei inrautatiri a balantei veniturilor primare, precum si a celei a veniturilor secundare -, concomitent cu scaderea gradului de acoperire a acestuia prin investitii straine directe si transferuri de capital.
In ceea ce priveste conditiile monetare, membrii Consiliului au evidentiat din nou ecartul substantial al principalelor cotatii ale pietei monetare interbancare fata de rata dobanzii de politica monetara, semnaland si cresterea usoara consemnata de acesta in octombrie. A fost subliniata si relativa stabilitate care a continuat sa caracterizeze cursul de schimb leu/euro, chiar si in contextul unei volatilitati sporite a apetitului global pentru risc, facandu-se referire la atractivitatea investitiilor in moneda nationala, decurgand inclusiv din diferentialul considerabil al ratelor dobanzilor fata de cele prevalente in plan european si regional.
S-a observat ca avansul in termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a temperat usor in septembrie, la 6,3 la suta, de la 6,6 la suta in luna august, o reducere similara inregistrand media trimestriala a acestuia, in raport cu intervalul anterior. Decelerarea din septembrie a fost determinata de componenta in lei, a carei dinamica anuala si-a accentuat usor scaderea, pe seama creditelor pentru locuinte si a celor acordate societatilor nefinanciare; creditele in lei pentru consum, alte scopuri si dezvoltarea afacerilor si-au reaccelerat in schimb cresterea anuala. Ponderea in total a creditului in lei a continuat sa se mareasca marginal, ajungand la 65,4 la suta.
In discutiile privind evolutiile viitoare, membrii Consiliului au reliefat perspectiva scaderii ample a ratei anuale a inflatiei IPC pe parcursul trimestrului IV, pana la 3,5 la suta in decembrie 2018 - reconfirmata de noua prognoza pe termen mediu -, succedata de probabila ei coborare, dar si mentinere ulterioara, in jumatatea superioara a intervalului, pe o traiectorie descendenta pana in trimestrul III 2019. S-a sesizat ca aceasta este pozitionata totusi usor deasupra valorilor previzionate anterior, ajungand la 2,9 la suta in decembrie 2019 si la 3,1 la suta la finele orizontului proiectiei, fata de nivelurile de 2,7 la suta si respectiv 2,8 la suta, indicate de prognoza anterioara pentru aceleasi momente de referinta.
In conditiile in care, determinanta pentru accentuarea trendului descendent al ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp se anticipeaza a fi actiunea factorilor pe partea ofertei - reprezentata inclusiv de efecte de baza asociate cresterilor inregistrate incepand cu semestrul II 2017 de toate componentele exogene ale IPC -, membrii Consiliului au relevat incertitudinile sporite ce caracterizeaza perspectiva acestor categorii de preturi. Importante au fost considerate cele aferente miscarii cotatiei petrolului si ajustarilor preturilor administrate, indeosebi pe segmentul preturilor gazelor naturale si energiei electrice, inducand riscuri in sens ascendent la adresa evolutiei pe termen scurt a inflatiei. S-a semnalat si posibila crestere peste asteptari a pretului produselor din tutun, dar si a preturilor unor produse alimentare, pe fondul evolutiei cotatiilor unor marfuri agroalimentare si al epidemiei de pesta porcina, apreciindu-se ca un asemenea context ramane relevant din perspectiva implicatiilor asupra anticipatiilor inflationiste pe termen mediu.
Membrii Consiliului au remarcat ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat isi va prelungi probabil tendinta descendenta pe parcursul urmatoarelor luni si va cobori la 2,5 la suta in decembrie 2018, usor sub nivelul prognozat anterior, in conditiile unor influente dezinflationiste relativ mai mari venite din partea cotatiilor unor materii prime agroalimentare. Componenta de baza a inflatiei este insa asteptata sa se reaccelereze incepand cu trimestrul I 2019, iar dinamica ei anuala sa urce pana la 3,3 la suta la finele orizontului prognozei - marginal peste nivelul proiectat anterior -, pe fondul presiunilor inflationiste conjugate, in crestere progresiva, anticipate sa decurga din pozitia ciclica a economiei, anticipatiile inflationiste pe termen scurt si preturile importurilor. S-a sesizat ca deviatia pozitiva a PIB va creste probabil pana in trimestrul I 2019 si se va mentine ulterior deasupra valorilor prognozate anterior, in timp ce dinamica preturilor importurilor se asteapta sa fie usor inferioara celei previzionate anterior in a doua jumatate a orizontului prognozei.
Referitor la perspectiva pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca actuala prognoza indica o incetinire usor mai modesta a cresterii economice in 2018 decat cea previzionata anterior. De asemenea, se anticipeaza o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potential in 2019, urmata de revenirea dinamicii ei in linie cu cea potentiala in anul 2020. S-a aratat ca previziunile presupun atenuarea caracterului expansionist al politicii fiscale in 2018, urmata de mentinerea lui neschimbata in 2019 si de o atitudine cvasi-neutra a acesteia in 2020, precum si o decelerare a dinamicii venitului disponibil real al populatiei, dar mai modesta decat s-a anticipat anterior. In opinia membrilor Consiliului, conditiile tensionate de pe piata muncii, precum si conduita politicii fiscale si a celei de venituri continua sa fie surse de riscuri, cel putin in viitorul apropiat, date fiind mai ales caracteristicile executiei bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum si incertitudinile circumscrise preconizatei rectificari bugetare si programului bugetar al anului 2019, dar si potentialelor majorari viitoare aplicate salariilor in sectorul public, dar si altor venituri.
S-a precizat ca perspectiva cresterii economice asuma si o diminuare a gradului de relaxare a conditiilor monetare pe orizontul prognozei, o imbunatatire probabila a absorbtiei fondurilor europene si o crestere economica inca robusta in zona euro/UE si pe plan global, doar usor incetinita in raport cu precedenta prognoza. In acelasi timp insa, unii membri ai Consiliului au semnalat incertitudinile crescute ce marcheaza perspectiva apropiata a economiei europene si a celei globale, evocand politicile comerciale protectioniste, procesul de iesire a Marii Britanii din UE, tensiunile politice din unele tari europene si oscilatiile volatilitatii pe piata financiara internationala. S-au facut, de asemenea, referiri repetate la conduita politicii monetare a BCE si la relevanta acesteia din perspectiva deciziilor bancilor centrale din regiune, la faptul ca deciziile BNR nu pot sa nu tina cont de acest context.
In ceea ce priveste determinantii cresterii economice, membrii Consiliului au remarcat ca aportul consumului gospodariilor populatiei la dinamica PIB ar putea fi devansat in acest an de cel al variatiei stocurilor, dar sa redevina majoritar in 2019. S-a notat ca, pe orizontul scurt de timp, este de asteptat ca cererea de consum sa fie sustinuta de sentimentul de incredere a populatiei si de dinamica venitului disponibil real - reflectand inclusiv nivelurile in scadere ale ratei anuale a inflatiei -, al caror comportament viitor continua sa fie totusi incert.
Preocupanta a fost considerata de catre membrii Consiliului probabila contributie negativa adusa in acest an la avansul PIB de formarea bruta de capital fix, cu implicatii asupra echilibrelor interne si externe ale economiei. S-au evocat contractia ampla suferita de volumul lucrarilor de constructii in primele opt luni ale anului, absorbtia sub nivelul programat a fondurilor europene si structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabila investitiilor publice. A fost semnalata de asemenea scaderea volumului investitiilor straine directe. In paralel, a fost remarcata perspectiva deteriorarii aportului exportului net la cresterea economica in acest an, concomitent cu probabila marire a ponderii in PIB a deficitului de cont curent. In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, cei mai multi membri ai Consiliului au reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente de ajustare a conduitei politicii monetare din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
