In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata a evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.In discutiile privind evolutia recenta a preturilor de consum, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a scazut usor in iunie - la 3,84 la suta, de la 4,1 la suta in mai -, dar s-a mentinut deasupra intervalului tintei. S-a observat ca descresterea ei fata de finele trimestrului anterior, cand s-a situat la 4,03 la suta, a fost ceva mai pronuntata decat s-a anticipat si ca aceasta a fost determinata integral de componentele exogene ale IPC; principalele contributii au fost aduse de scaderile de dinamica consemnate in acest interval de pretul combustibililor, pe seama evolutiei cotatiei petrolului, si de pretul produselor din tutun, ca urmare a unui efect de baza.
In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat cresterea, chiar usor peste asteptari si in pofida unei aprecieri neanticipate a leului in raport cu euro, urcand de la 2,7 la suta in martie la 3,3 la suta in iunie, sub impulsul dat de evolutia preturilor serviciilor si de cea a preturilor produselor alimentare procesate. S-a apreciat ca aceste evolutii sunt doar partial atribuibile taxei aplicate in sectorul telecomunicatii, respectiv cresterii preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, si ca accelerarea inflatiei de baza reflecta in ansamblul ei presiuni inflationiste in crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, in concordanta cu dimensiunea si trendul pozitiei ciclice a economiei si ale dinamicii consumului privat, precum si cu majorarea alerta a costurilor cu salariile. S-a considerat ca indicii in acest sens ofera si accelerarea in intervalul aprilie-mai a cresterii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum, precum si majorarea deflatorului PIB in trimestrul I 2019 la un maxim al ultimilor 8 ani. Au fost evocate si influente venite din anticipatiile inflationiste pe termen scurt, care, potrivit unor sondaje de specialitate, au cunoscut ajustari in sens ascendent in cursul trimestrului II, ori s-au mentinut la cote relativ inalte.
Referitor la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au sesizat ca cea de-a doua varianta provizorie a datelor statistice indica pentru trimestrul I ritmuri ale expansiunii economice similare celor evidentiate anterior - de 5 la suta in termeni anuali si 1,3 la suta in termeni trimestriali -, reconfirmand, prin urmare majorarea peste asteptari a excedentului de cerere agregata in acest interval. Si structura determinantilor cresterii economice pe partea utilizarii este in linii mari neschimbata, dar in conditiile unei revizuiri usoare in jos a aportului individual al principalilor contribuitori - consumul gospodariilor populatiei, urmat de variatia stocurilor si, la distanta mare, de formarea bruta de capital fix -, implicand un aport ceva mai mic al cererii interne. In cazul exportului net se evidentiaza in schimb o contributie mai putin negativa la dinamica PIB decat in precedenta varianta provizorie, in contextul relativei restrangeri a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri si servicii si cea a importurilor. Membrii Consiliului au atras insa atentia ca datele din balanta de plati continua sa releve o accelerare substantiala a cresterii soldului negativ al balantei bunurilor si serviciilor in trimestrul I 2019, fata de aceeasi perioada a anului trecut, si o adancire in termeni anuali a deficitului de cont curent - chiar daca incetinita de ameliorarea balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare -, exprimand ingrijorari legate de dimensiunea, tendinta si structura finantarii dezechilibrului extern al economiei.
Membrii Consiliului au remarcat apoi ca noile date reconfirma evaluarea anterioara potrivit careia cresterea economica este asteptata sa incetineasca in trimestrele II si III, dar sa se mentina relativ alerta - ca urmare a accelerarii ei mai pronuntate in primul trimestru, si in conditiile unei dinamici trimestriale anticipate a scadea gradual, inclusiv pe fondul unei performante a agriculturii prezumate a fi mai putin favorabile in trimestrul III -, ceea ce face probabila continuarea cresterii gap-ului pozitiv al PIB in acest interval. Au fost reiterate insa incertitudinile decurgand din masurile fiscale si bugetare aplicate in 2019 - cu implicatii asupra cererii agregate, dar si a nivelului PIB potential -, precum si cele avand ca sursa contributia ridicata la cresterea economica adusa in mod persistent in ultimele trimestre de variatia stocurilor.
S-a observat ca evolutia indicatorilor cu frecventa ridicata indica consumul privat drept principal determinant al cresterii economice si in trimestrul II 2019, sugerand insa si o crestere a aportului pozitiv al formarii brute de capital fix. In schimb, in cazul exportului net, este de asteptat o noua contributie negativa, posibil totusi in scadere usoara fata de trimestrul I, avand in vedere incetinirea ceva mai evidenta a cresterii anuale a importurilor in aprilie-mai, in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii, reflectata si de relativa decelerare in acest interval a ritmului anual de crestere a soldului negativ al balantei comerciale. Deficitul de cont curent si-a accelerat insa puternic adancirea in raport cu aceeasi perioada a anului trecut, ca urmare a deteriorarii consistente a balantei veniturilor secundare, iar acoperirea lui cu fluxuri de capital autonom s-a inrautatit.
Membrii Consiliului au continuat sa exprime preocupari si in legatura cu tensiunile ridicate de pe piata muncii. S-au facut referiri la noul nivel record atins recent de efectivul salariatilor din economie - chiar in conditiile temperarii cresterii acestuia, insa exclusiv pe seama evolutiilor din sectorul privat -, dar si la minimul istoric la care a tins sa ramana rata somajului BIM, precum si la intentiile de angajare robuste indicate de sondaje de specialitate pentru perioada urmatoare. S-a apreciat ca, pe fondul penuriei mari de forta de munca - potentata de probleme structurale -, precum si al efectului de demonstratie al salariilor din sectorul public, presiunile asupra salariilor vor ramane ridicate, fiind discutata insa si intentia autoritatilor de a majora contingentul de lucratori nou-admisi pe piata fortei de munca din Romania in acest an. A fost evocata dinamica anuala de doua cifre care a continuat sa caracterizeze castigul salarial mediu brut nominal, dar si cel net real in lunile aprilie-mai, chiar daca in usoara temperare fata de trimestrul I. Si variatia anuala a costurilor salariale unitare din industrie s-a consolidat pe palierul de doua cifre in acest interval, continuand sa se mareasca usor dupa cvasi-dublarea ei din primul trimestru. Unii membri ai Consiliului au remarcat ca lipsa fortei de munca, accentuata de emigratie, este un fenomen generalizat in regiune si devine un obstacol pentru cresterea economica.
In discutiile privind conditiile monetare, membrii Consiliului au aratat ca in luna iulie principalele cotatii ROBOR si-a redus usor ecartul pozitiv fata de rata dobanzii de politica monetara, in timp ce rata medie a dobanzii la tranzactiile interbancare a coborat ceva mai pronuntat sub rata dobanzii-cheie, in contextul excedentului marit de lichiditate de pe piata monetara, absorbit consecvent de catre BNR prin atragerea de depozite la termen. S-au facut, de asemenea, referiri la cresterea inregistrata in iunie de randamentul mediu al depozitele noi la termen - atribuibila integral segmentului societatilor nefinanciare -, dar mai cu seama la declinul consemnat de rata dobanzii la creditele noi acordate populatiei, mai ales in cazul celor pentru locuinte, ce sugereaza o crestere in aceasta luna a impactului IRCC, situat la 2,36 la suta. Au fost punctate potentiale efecte ale maririi bruste a IRCC in iulie la 2,63 la suta si ale mentinerii lui timp de trei luni la acest nivel, fiind reiterate totodata incertitudinile generate de introducerea unui asemenea indice de referinta pentru creditele acordate populatiei, precum si posibilele lui implicatii asupra transmisiei si conduitei politicii monetare, si, in final, asupra intregului cadru al acestei politici.
In acelasi timp, a fost evidentiata relativa stabilitate dovedita recent de cursul de schimb leu/euro - remarcabila din perspectiva regionala -, in contextul semnalelor/deciziilor de relaxare a conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, dar si al diferentialului mai ridicat al ratei dobanzii fata de zona euro si al atitudinii adoptate de bancile centrale din Europa Centrala si de Est. S-a apreciat ca o pozitionare mai joasa a raportului leu/euro pe acest fond ar putea induce riscuri la adresa evolutiei inflatiei pe termen mediu prin impactul advers exercitat asupra contului curent. Unii membri ai Consiliului au atras insa atentia ca actualele conflicte globale majore, de natura comerciala si valutara, pot provoca miscari insemnate de capital, ceea ce reclama, mai ales in conditiile deficitelor gemene, vigilenta din partea bancii centrale si pregatire pentru o eventuala necesara reactie prompta.
Membrii Consiliului au observat ca avansul in termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a incetinit usor in luna iunie, in principal pe seama componentei in lei, a carei dinamica anuala si-a prelungit descresterea, dar a ramas robusta, si chiar la un nivel de doua cifre in cazul creditului acordat populatiei. S-a sesizat ca fluxul lunar al creditelor in lei pentru locuinte a crescut mai evident in iunie, iar cel aferent creditelor de consum s-a redus doar usor fata de maximul istoric din luna precedenta, dupa ce in primele luni din an acestea suferisera scaderi, in contextul relativei restrangeri a programului „Prima Casa”, dar probabil si ca efect al aplicarii noilor masuri fiscale si macroprudentiale. Ponderea in total a componentei in lei s a marit la 66,6 la suta.
In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei va ramane probabil deasupra intervalului tintei pana la finalul acestui an, pentru ca apoi sa revina, dar sa se si mentina usor sub limita de sus a intervalului, pe o traiectorie relativ similara celei din prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2019; ea este anticipata sa se situeze in decembrie 2019 la 4,2 la suta, nivel identic celui anticipat anterior, iar la finele orizontului prognozei la 3,3 la suta, doar marginal sub valoarea din proiectia precedenta.
S-a remarcat ca, atat perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei, cat si cea a revenirii ei in jumatatea superioara a intervalului sunt atribuibile actiunii factorilor pe partea ofertei, anticipata a-si accentua usor caracterul inflationist in a doua parte a anului curent, dar a redeveni pronuntat dezinflationista in 2020, in principal pe seama efectelor de baza asociate evolutiei recente a preturilor LFO, tutunului si combustibililor, precum si taxei impuse in sectorul telecom. S-au semnalat insa riscurile in sens ascendent la adresa acestei perspectivei ce decurg din recentele masuri fiscale/bugetare - de natura sa exercite efecte directe/colaterale asupra preturilor unor servicii si utilitati, incluzand energia electrica si gazele naturale -, precum si din configuratia sistemului de impozite indirecte/taxe, in eventualitatea unor modificari efectuate in contextul proximei rectificari bugetare. In opinia unor membri ai Consiliului, influente de sens opus pot totusi sa vina dintr-o posibila performanta peste asteptari a productiei agricole interne pe anumite segmente, de natura sa provoace corectii descendente ale preturilor unor produse agroalimentare, dar si dintr-o potentiala evolutie relativ mai favorabila a pretului international al petrolului.
Membrii Consiliului au concluzionat, in schimb, ca din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste in crestere progresiva si chiar usor mai intense decat in prognoza anterioara pe orizontul mai indepartat de timp, date fiind previziunile privind pozitia ciclica a economiei, costurile salariale si anticipatiile inflationiste pe termen scurt, precum si dinamica preturilor importurilor in a doua parte a orizontului, reflectand inclusiv evolutia cursului de schimb al leului. S-a observat ca evolutia inflatiei de baza va continua insa sa fie marcata si de influente in dublu sens venite din recentele socuri pe partea ofertei, reprezentate de introducerea taxei in sectorul telecomunicatii si de cresterea preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, mai ales pe fondul epidemiei de pesta porcina. Prin urmare, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa urce deasupra intervalului tintei mai evident decat se anticipa anterior in urmatoarele doua trimestre - pana la 3,9 la suta in decembrie 2019 -, pentru ca, dupa usoara corectie descendenta pe care o va cunoaste probabil in semestrul I 2020 datorita unor efecte de baza, sa ramana marginal deasupra limitei de sus a intervalului, respectiv la 3,6 la suta la finele orizontului proiectiei.
Referitor la evolutia viitoare a pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca expansiunea economica va incepe probabil sa decelereze usor, din perspectiva anuala, doar in 2020 si ca, in consecinta, isi va devansa considerabil ritmul potential in anul curent si ceva mai moderat in anul viitor, ceea ce implica o crestere semnificativa a excedentul de cerere agregata in 2019 si una mai modesta in 2020, la valori vizibil superioare celor din prognoza anterioara.
Totodata, consumul privat se prefigureaza a fi principalul determinant al cresterii economice in cei doi ani, inclusiv pe fondul gradului ridicat de ocupare a fortei de munca si al nivelului ratelor reale ale dobanzilor bancare, prezumat a se mari foarte lent. Unii membri ai Consiliului au avertizat insa ca dinamica venitului real disponibil al populatiei, dar si increderea consumatorilor, ar putea fi afectate de eventuale masuri adoptate, inclusiv in contextul rectificarii bugetare, in vederea mentinerii deficitului bugetar in limita prevazuta de Pactul de Stabilitate si Crestere. S-a apreciat ca asemenea masuri si abordari fiscal-bugetare ar putea fi chiar mai nefavorabile in cazul investitiilor - in conditiile in care se anticipeaza o crestere a contributiei lor la dinamica PIB in 2019 -, date fiind caracteristicile executiei bugetare din prima parte a anului, precum si impactul preconizat al aplicarii prevederilor noii legi a pensiilor. Incertitudini si riscuri continua de asemenea sa decurga din unele practici bugetare si frecventele masuri fiscale si modificari legislative introduse in ultimii ani, de natura sa afecteze profiturile si increderea companiilor, dar si din absorbtia fondurilor europene, precum si din recenta slabire a dinamicii productiei industriale si a investitiilor straine directe.
Membrii Consiliului au facut referiri repetate la semnele tot mai clare de deteriorare a economiei zonei euro si a celei globale si la incertitudinile sporite asociate perspectivei acestora - mai ales in contextul razboiului comercial si al Brexit -, precum si la reactia bancilor centrale majore, intr-o asemenea conjunctura. In acelasi timp, s-au exprimat ingrijorari legate de valoarea negativa considerabila anticipata pentru acest an in cazul exportului net, dar mai ales de perspectiva continuarii inrautatirii contului curent, evolutii considerate a induce riscuri la adresa macrostabilitatii si a sustenabilitatii cresterii economice. S-a convenit ca accentuarea recenta si in perspectiva a dezechilibrului extern este atribuibila in principal divergentei dintre dinamica in crestere a absorbtiei interne si slabirea cererii externe, precum si problemelor de competitivitate non-pret ale unor sectoare, dar si unor pierderi de competitivitate prin pret ale companiilor, pe fondul majorarii costurilor salariale si al evolutiei cursului de schimb al leului. Mai multi membri ai Consiliului au subliniat ca o corectie controlata a acestui dezechilibru reclama o ajustare bugetara, alaturi de reforme structurale consistente, care solicita insa timp.
In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a readucerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie, in conditii de protejare a stabilitatii financiare. In acelasi timp, s-a apreciat ca, date fiind conditiile macroeconomice si riscurile interne si externe, pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara este esentiala.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
