Vara anului 2023 a adus noi recorduri de caldura care au epuizat mai ales populatia marilor centre urbane si in special a Capitalei, unde potrivit Institutului National de Statistica, fiecare locuitor are in medie un pic peste 20 de metri patrati de spatiu verde.VEGO Holdings (Virtual Environment Generation & Optimization), una dintre cele mai mari companii de tehnologie si proiectare in constructii, de la urbanism, arhitectura, structura, la infrastructura si instalatii din Rmania, a creat sapte modele de dezvoltare urbana care ar permite scaderea temperaturii medii in Bucuresti cu pana la 3-4 grade Celsius, in urmatorii ani, in conditiile unui buget multianual suportabil pentru autoritatile locale.
”Am explorat potentialul diverselor strategii de racire urbana in contextul schimbarilor climatice si a efectului de insula termica. Strategiile discutate includ plantarea de copaci, crearea de micro-lacuri, utilizarea materialelor cu albedo ridicat, instalarea panourilor solare si fotovoltaice, implementarea acoperisurilor verzi si gradinilor suspendate, precum si optimizarea planificarii urbane. Evaluarea se bazeaza pe beneficiile oferite de fiecare strategie, precum absorbtia carbonului, ameliorarea temperaturii si calitatea vietii. In Bucuresti, implementarea acestor masuri ar putea duce la o scadere estimata de 2-3 grade Celsius in perioadele de canicula”, explica Virgil Profeanu, fondatorul VEGO Holdings.
Iata cele sapte modele de dezvoltare urbana propuse de VEGO Holdings, care pot fi consultate pe larg in studiul "Strategii de Racire Urbana: Beneficii si Aplicatii pentru Combaterea Efectului de Insula Termica in Bucuresti", disponibil aici (Verdele urban - racoarea viitorului sustenabil - VEGO™).Un studiu adiacent pentru a explica mai in detaliu fenomenele complexe ale vaporizarii si crearii de curenti poate fi gasit aici ( Studiu - microlacurile si briza marii - VEGO™).
1. Cresterea numarului de copaci, uzine de racire a metropolelor, pentru a stimula fenomenul de racire naturala prin transpiratia frunzelor acestora. Fotosinteza contribuie la stocarea energiei solare sub forma de masa lemnoasa, iar capacitatea copacilor de a transforma CO2 in oxigen contribuie la un aer mai curat si un mediu mai sanatos. Impact estimat: 0,8-1°C.
2. Crearea de micro-lacuri de pana la 100 de metri patrati peste tot in Capitala. Un micro-lac cu aceasta suprafata ar putea reflecta aproximativ 1,200 kWh de radiatie solara intr-o zi insorita de vara. Vaporii rezultati din evaporarea apei din micro-lacuri pot genera curenti ascendenti. Acesti curenti nu doar ca racesc aerul imediat deasupra lacului, dar contribuie si la schimbul de aer cu straturile mai reci ale atmosferei. In orase unde exista mai multe astfel de micro-lacuri, acest efect poate fi amplificat, oferind un microclimat mai agreabil. Impact estimat: 0,5°C.
3. Folosirea materialelor cu albedo ridicat. Un pavaj sau acoperis alb reflecta de pana la 17 ori mai multa energie solara decat cele de culoare neagra sau inchisa, in decurs de 12 ore. Evident, beneficiul dispare noaptea, in absenta luminii solare. Impact estimat: 1-1,2°C.
4. Extinderea programelor de instalare de panouri solare si fotovoltaice la nivel municipal, care prin absorbtia directa a energiei solare si transformarea acesteia in energie electrica sau termica, nu numai ca reduc dependenta de combustibilii fosili, ci si minimizeaza incalzirea locala, avand astfel un dublu avantaj. De exemplu, panourile fotovoltaice pot transforma in mod efectiv 2,400 kWh de energie solara pe o suprafata de 100 mp intr-o singura zi insorita. Prin aceasta transformare, energia care altfel ar fi fost absorbita si convertita in caldura, acum devine energie utila, contribuind astfel la racirea zonelor urbane. Impact estimat: 0,3-0,5°C.
5. Crearea de acoperisuri verzi si gradini suspendate cu trei efecte imediate: izolarea termica a blocurilor atat iarna dar mai ales vara, absorbtia de energie solara datorita procesului natural prin care plantele absorb si elibereaza apa, avand un efect racoritor asupra mediului, ceea ce conduce la racorirea ambientala, respectiv crearea de beneficii ecologice precum filtrarea poluantilor din aer, reducerea scurgerilor de apa de ploaie si crearea unor microhabitaturi pentru biodiversitate. Impact estimat: 0,6-0,8°C.
6. Implementarea de strategii de planificare urbana care sa favorizeze circulatia aerului si crearea de spatii verzi. Cladirile inalte si coridoarele dintre ele pot juca un rol crucial in acest sens, creand "curente de aer de canion" care favorizeaza fluxul aerului si racirea acestuia. In consecinta, o abordare verticala a constructiei cladirilor, cu accent pe inaltime mai degraba decat pe extinderea orizontala, lasa mai mult spatiu liber pentru vegetatie. Impact estimat: 0,2-0,3°C.
7. Crearea de cordoane si garduri verzi in locul gardurilor si a zidurilor. Pe baza unei simpliste inlocuiri a gardurilor traditionale de beton cu copaci plantati la o distanta de 7 metri unul fata de altul, calculele ne arata ca beneficiile pot fi uluitoare: In decurs de 30 de ani, introducerea a aproximativ 142.860 de copaci in Bucuresti ar rezulta in absorbtia a peste 345.998,9 tone de CO2. Acest lucru are implicatii majore in ceea ce priveste reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, plus ca in afara de absorbtia de carbon, copacii ajuta la filtrarea aerului, la reducerea poluarii fonice si la oferirea de habitate pentru fauna. Impact estimat: 0,2-0,3°C.
Insumand impactul fiecarei masuri, obtinem o reducere estimata a temperaturii de aproximativ 3,6-4,1°C, in conditiile in care aceste estimari sunt bazate pe datele si informatiile disponibile la acest moment. Eficienta reala a strategiilor poate varia in functie de specificul fiecarui oras, conditiile climatice si implementarea efectiva a solutiilor propuse.
