Uniunea Arhitectilor din Romania (UAR) lanseaza, la finalul lunii mai 2023, Bienala Nationala de Arhitectura, aflata la a 15-a editie, evenimentul urmand a se desfasura pe parcursul lunii octombrie in mai multe orase din tara. De asemenea, organizatia, ce reuneste peste 2.600 de arhitecti, va organiza o serie ampla de evenimente pe tema prezentei internationale a arhitecturii romanesti si a arhitectilor de marca din arhitectura nationala. In luna mai, se va inaugura si Pavilionul Romaniei de la Bienala de Arhitectura de la Venetia cu proiectul ACUM-AICI-ACOLO, care omagiaza spiritul inovativ national valorificand arhive si exponate/ prototipuri ale Muzeului National Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida", din Bucuresti. Nu in ultimul rand, dupa lansarea, la inceputul acestui an, a brosurii despre istoria UAR "130+2, De la Societatea Arhitectilor Romani la Uniunea Arhitectilor din Romania", Uniunea pregateste o lucrare despre Armenii din Arhitectura Romaneasca, in cadrul amplului program de valorificare a arhivelor UAR, dar si a evidentierii bogatiei multiculturale a arhitecturii romanesti. Acestea sunt numai o parte a proiectelor UAR care vor prinde viata in 2023. Organizatia are ca scop promovarea excelentei in arhitectura, a arhitectilor, arhitecturii si urbanismului ca domenii ale culturii, protejarea patrimoniului construit si a peisajului. Interviu cu arh. Ileana Tureanu (71 de ani), presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR) si specialista cu o experienta profesionala de 50 de ani de arhitectura, in diverse companii si institute de proiectare. Doamna Tureanu este expert in Comisia Nationala pentru Amenajarea Teritoriului, din anul 1991; in perioada 2001-2005 a detinut functia de secretar de stat pentru problemele amenajarii teritoriului, urbanism si mari proiecte in cadrul Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
- Cum vedeti directia de evolutie a arhitecturii contemporane?
- Ma obsedeaza raspunderea pe care o avem fata de tinerii arhitecti, valorile pe care le transmitem, exemplul pe care-l dam, spectacolul pe care il oferim. Astazi, eu vreau sa vad ca doi arhitecti romani, Maximilian si Daniel Zielinski, au ajuns in pozitii cheie in cea mai puternica firma de arhitectura din lume, adica la FOSTER & Partners care construieste pentru prezent dar, mai ales, pentru viitor. Am vazut conferinta pe care au tinut-o la Ateneul Roman - adica am vazut arhitectura pe scena Ateneului - care s-a numit "Lumea in care traim" si s-a concentrat pe 5 dintre componentele majore ale strategiei proiectarii de astazi – Viitorul, Clima, Spatiul Public, cei 3R (Renovare, Restaurare, Reabilitare), Cuantificarea bunastarii. Sala a fost plina de tineri care au vazut realizari si preocupari dintr-o lume fascinanta, din care ar fi normal sa facem parte. Doi arhitecti cat o normalitate! Sper ca au inteles ca se poate, ca pot spera, ca pot ajunge sus de tot. Cu siguranta, conferinta a dat oxigen si i-a motivat si mobilizat.
Ma incapatanez sa caut orice semn pozitiv din lumea care ne inconjoara, pentru ca nu sunt multe, pentru ca numai daca speram putem actiona si ii putem mobiliza pe cei din jur. De aceea, as vrea sa vorbim despre ce se intampla bine in activitatea noastra.
- Ce proiecte aveti in pregatire, la UAR, in aceasta perioada?
- In primul rand, as evidentia Bienala Nationala de Arhitectura, aflata la a 15-a editie, pe care o vom lansa la sfarsitul lunii mai si care se va desfasura pe parcursul lunii octombrie, in mai multe orase din tara. La acest subiect, va rog sa revenim.
La fel de important este un program la care lucram de mai multi ani dar care, in 2023, se concretizeaza in evenimente cu care ne mandrim. Este vorba despre prezenta internationala a arhitecturii romanesti si a arhitectilor de marca din arhitectura romaneasca. Astfel, expozitia noastra "Femeile exceptionale din arhitectura romaneasca" a fost vernisata acum cateva zile la Bilbao si s-a bucurat de o primire extrem de calduroasa. Expozitia si-a inceput calatoria la Londra, in 2019, a suferit adaptari si imbunatatiri, sta in Spania de peste un an si nu se va opri. Nu este de mirare, pentru ca ne putem mandri cu faptul ca implinim 104 de ani de prezenta a femeilor in arhitectura romaneasca, in timp ce prima femeie din arhitectura catalana este tot o arhitecta romanca si a fost recunoscuta in anul 1962. As vrea sa nu trec peste o informatie care ar putea sa ne dea de gandit. Ca dovada a respectului si interesului manifestat fata de contributia arhitectelor la viata oraselor noastre, o piata din Barcelona a primit numele arhitectei de origine romana Margarita Brender Rubira.
O alta expozitie de exceptie este dedicata avangardei romanesti si contributiei lui Marcel Iancu la afirmarea arhitecturii moderne in Romania, intitulata Janco Dezlantuit, care a fost prezentata in cadrul prestigiosului eveniment SAFARI 2022 (multumim Ioana Ciocan!), se pregateste sa plece in Israel, la Muzeul Marcel Iancu de la Ein Hod, unde va ramane pe intreaga perioada turistica, din 9 iunie, timp de trei luni.
In luna mai, se va inaugura si Pavilionul Romaniei de la Bienala de Arhitectura de la Venetia cu proiectul ACUM-AICI-ACOLO, care omagiaza spiritul inovativ national valorificand arhive si exponate/ prototipuri ale Muzeului National Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida", din Bucuresti. Aceste exemple de creatii tehnologice ofera o perspectiva asupra trecutului recent, privit ca laborator de producere a viitorului. Vor fi expuse numeroase proiecte ale unor autori contemporani din diverse domenii creative si culturale, ca sursa de inspiratie pentru scenarii de abordare a unor probleme actuale.
Dupa lansarea, la inceputul anului, a brosurii despre istoria organizatiei noastre 130+2, De la Societatea Arhitectilor Romani la Uniunea Arhitectilor din Romania, pregatim o lucrare despre Armenii din Arhitectura Romaneasca, in cadrul amplului program de valorificare a arhivelor UAR, dar si a evidentierii bogatiei multiculturale a arhitecturii romanesti.
As incheia cu un alt proiect de anvergura, la care se lucreaza cu mult devotement, dedicat Litoralului romanesc in perioada 1955-1989, in care sunt valorizate arhivele UAR si ale revistei Arhitectura. Mai avem si alte planuri.
- Ce tendinte generale remarcati in arhitectura si design, la inceputul anului 2023?
- Dintre tendintele care individualizeaza arhitectura noastra contemporana, pentru care dorim sa facem mai mult pentru cunoasterea si recunoasterea internationala, pentru ca le consideram de valoare deosebita, este revitalizarea arhitecturii rurale, reflectata in studiile si lucrarile unor arhitecti remarcabili precum Kollo Miklos, dar nu numai el. Aceasta noua abordare si demers l-as ilustra, prin cateva fraze din cartea "Imi povestesc casa", semnata de Kollo Miklos - o posibila geneza si poveste a acestui curent:
«Casa a devenit lucrarea mea de examen, pentru ea m-am pregatit in ultimii cincisprezece ani, acum stiu ca, pentru ea, am renuntat la sansa de a locui in Capitala. Casa noastra este caminul unei familii de intelectuali care a experimentat modul de viata urban, dar a ales satul si lucrarea unui arhitect care este indragostit de spatiile largi care corespund si curg dintr-unul in altul…
Mi-a trecut prin minte si ideea sa transformam sura in casa, dar am renuntat la ea pentru ca sura este importanta, ii trebuie calului.
Avem multe de facut. Ne trebuie exemple bune. Numai cei convinsi ca aceasta este calea de urmat pot merge mai departe. Dulgherul trebuie sa fie mai mult decat dulgher, zidarul trebuie sa fie mestesugar educat si spiritul proiectului trebuie incarcat cu suflet pentru a da forma cladirii.
Fara iubire, satul piere!» - spune autorul.
Pana cand nu vom iubi satul romanesc asa cum o face arhitectul Kollo "Pentru mine, Ciumani este buricul pamantului", nu putem vorbi despre revitalizarea satului romanesc.
O initiativa extraordinara este Ambulanta pentru monumente, initiata de Asociatia Monumentum, o actiune de pionierat care inspira intreaga Europa. In lipsa unei Strategii nationale eficiente, aceasta initiativa privata a salvat constructii valoroase pentru cultura nationala, monumente din mediul rural si cladiri emblematice.
Scolile de vara sunt o alta tendinta importanta care s-a dezvoltat si a inflorit in tara noastra in ultimii ani si care completeaza, benefic, studiile universitare prin experiente de viata inedite care s-au adresat, intr-o prima etapa, arhitectilor si artistilor, tuturor celor care au voit sa simta cum se traia odinioara, pe cand lumina electrica nu transformase inca noaptea in zi si ziua in noapte, sa invete cum se construia odinioara, crezand ca tehnici de constructie validate de secole si milenii de istorie nu trebuie inlocuite de azi pe maine cu beton, BCA, azbest, polistiren, termopan, tabla cu aspect de tigla si plastic cu aspect de lemn. Proiectul este unul al regasirii tehnicilor de constructie si ritmurilor de viata traditionale. Multiplicarea, cresterea numarului si diversificarea profilului scolilor de vara fac din acestea un fenomen european de valoare.
- Ne puteti da un exemplu de lucrare contemporana pe care o considerati remarcabila?
- Dintre constructiile realizate, o lucrare contemporana, pe care o consider exceptionala, este Centrul Brancusi de la Craiova, proiect initiat si realizat de respectatul arhitect Dorin Stefan, singura marturie palpabila a respectului si mandriei nationale pe care afirmam ca o datoram lui Constantin Brancusi. Una dintre sectiunile Bienalei de arhitectura va fi gazduita de aceasta constructie care va deveni, cu siguranta, emblema Craiovei.
«Pavilionul este semnul-semnal, vizibil, care lanseaza intrebarea: Ce sa fie oare? In partea din subteran gasesti raspunsul. Brancusi a spus ca "arhitectura este sculptura locuita"… Imi imaginez cum vedea Brancusi arhitectura… pavilionul din Craiova este o prisma din sticla. Nu este o sculptura locuita. Este o lucrare op-art pe care s-o vizitezi. Prin care sa probezi iesirea spre lumina. Este un Pavilion de sticla realizat in 2020 in curtea unui palat construit acum un secol. 100 de ani despart doua lucrari cu posibilitatile tehnice de realizare ale timpurilor lor. Este o preocupare permanenta ca, prin lucrarile mele, chiar cand este cazul unei interventii pe o lucrare realizata cu multi ani inainte, sa aduc ceva din "lumea" timpului meu. Contez pe o unitate prin contrast», spune autorul.
- Sa revenim la Bienala Nationala de Arhitectura, editia 2023. Cum va fi organizat evenimentul?
- Anul 2023 este an de Bienala Nationala de Arhitectura, cel mai amplu si mai interesant program pe care il deruleaza UAR, de aproape 30 de ani, din anul 1994. Este singura competitie profesionala care se desfasoara la nivel national, este un barometru al profesiunii, este momentul adevarului si al dialogului. Incercam, cu fiecare editie, sa reflectam cat mai riguros domeniile in care sunt implicati arhitectii, dar si sa comunicam mai bine cu publicul. De aceea, in afara Concursului de arhitectura, organizam cat mai multe evenimente si manifestari care sa intereseze si sa implice participarea publicului.
Si in acest an, Bienala va avea 14 sectiuni tematice care cuprind atat programele clasice de locuinte si constructii publice, design de interior cat si domenii mai recente precum manifestarile efemere - targuri, expozitii, evenimente urbane, proiectele de diploma ale celor mai tineri arhitecti, scolile de vara. Asa cum s-a intamplat in ultimele doua editii, Bienala se va desfasura in mai multe orase, adica vom fi prezenti in 9 orase, pana in Maramures, si speram sa fie zile pline si animate.
Continuam obiceiuri, dar aducem si inovatii si surprize la care lucram in aceste zile. Dorim sa avem o tara invitata incepand cu acest an, o tara cu practici si strategii care ne pot inspira, dar despre aceasta initiativa vom mai vorbi.
Cele 3 mesaje majore ale Bienalei, din acest an, vor fi: IMPREUNA, Arhitectura sustenabila si cei 3R - Renovare, Restaurare, Reabilitare.
As cita din mottoul Bienalei: Arhitectura se face IMPREUNA!
«IMPREUNA visam o Europa verde, competitiva si incluziva.
IMPREUNA reevaluam resursele planetei si incheiem un nou Pact cu natura, bazat pe regenerare si bun simt.
IMPREUNA protejam mediul si oamenii.
IMPREUNA intelegem schimbarile climatice si facem cladirile, cartierele, orasele si peisajele rezistente la impactul acestora.
IMPREUNA invatam sa avem o abordare restauratoare, regenerativa si circulara.
IMPREUNA arhitecti, urbanisti, peisagisti, designeri, dezvoltatori, clienti si proprietari, cercetatori, studenti, antreprenori gasim solutii durabile pentru toti.
IMPREUNA arhitecte si arhitecti, tineri si varstnici, studenti si profesori suntem o profesie de care societatea are nevoie mai mult ca oricand.
IMPREUNA invatam din trecut, construim in prezent si privim catre viitor, incurajam spiritul vizionar si experimentul, folosim tehnologii de varf si invatam din traditii locale.
IMPREUNA educam libertatea de creatie, intemeiata pe etica si solidaritate.
IMPREUNA reusim si nu lasam pe nimeni in urma.
IMPREUNA facem o arhitectura care apropie si uneste, conciliaza si vindeca».
Dorim sa transmitem mesajul ca suntem o breasla coerenta, unita si mandra de capacitatea ei creatoare si profesionala, ca acum, mai mult ca oricand, este nevoie de dialog intre creatori si locuitorii oraselor si satelor, ca o competitie poate fi corecta si poate strange, impreuna, toate proiectele importante si mai putin cunoscute, din intreaga tara si ca recunoastem si premiem excelenta.
- Uniunea Arhitectilor din Romania si/ sau Ordinul Arhitectilor din Romania?
- Nu exista dubii! Cele doua organizatii trebuie sa mearga impreuna, ajutandu-se si completandu-se, daca dorim ca arhitectii sa fie luati in serios si sa aiba un cuvant de spus, in societatea romaneasca.
Este bine sa atingem acest subiect sensibil. Dilema provine din incultura si necunoastere. In 2023, UAR, continuatoarea Societatii Arhitectilor Romani, a sarbatorit 130 + 2 ani de la infiintare. Ne-am reunit sa cinstim istoria si pe arhitectii acestei organizatii si sa lansam Brosura care-i consemneaza, sintetic, istoria.
Recunosc ca am facut-o, punandu-mi intrebarea cui prodest. M-am intrebat daca mai este necesara aceasta istorie. Este utila? Cui? Raspunsul a venit de la arhitectul Stefan Burcus, unul dintre claditorii acestei Uniuni, intr-un numar din Revista Arhitectura de acum 107 ani si mi-am permis sa-i "prelucrez" vorbele, dar nu si mesajele.
«Daca stim ce activitate rodnica a avut primul nostru grup de arhitecti si cat drum a batatorit intr-un timp scurt, lasand generatiilor mai tinere o situatie care ne-a folosit si ne foloseste, sa ne adunam cu totii si, intr-un glas, sa afirmam aspiratiile noastre, stiind bine cine suntem, ce am facut si ce voim sa facem!
Se implineste mai bine de un veac si un sfert de cand, un numar restrans de tineri arhitecti abia parasind bancile scoalelor de arhitectura din strainatate, s-au intalnit in tara si cum, pe atunci, nu se stia care putea fi utilitatea unui arhitect, ce foloase ar putea aduce el pentru tara si ce consideratie i s-ar putea da, patrunsi de misiunea lor si de starea de fapt in care au gasit practica acestei specialitati atat de desconsiderata, inflacarati de avantul ce-l capatasera la lumina si cultura artistica a statelor civilizate, nu le-a trebuit mult sa examineze situatia. Au hotarat sa-si stranga randurile sa-si impuna misiunea de a face sa ia fiinta, cu orice sacrificii, si la noi "Arhitectura", asa cum ea, trebuie sa fie intr-o tara in renastere, cerand drepturi si datorii.
Daca cercetam care a fost situatia arhitectului si arhitecturii la noi si o comparam cu cea de azi, punand in balanta uriasa activitate a celor cativa de atunci cu ceea ce s-a facut de catre noi acestia, ii gasim pe cei dintai stand drept ca niste uriasi. Acesti premergatori ai nostri ne privesc, pe de o parte, cu satisfactie, caci suntem un rezultat al idealului si activitatii lor, iar, pe de alta parte, cu nedumerire, caci in loc de a le urma drumul trasat, noi astazi, desi de mii de ori mai multi, ne multumim sa culegem roadele si sa fim preocupati de o activitate individuala, dar lipsita de orice unitate pentru apararea intereselor crescande ale corporatiunii noastre».
Sunt randuri scrise in 1916, la 25 de ani de la infiintare. Par scrise azi! Poate foloseste sa stim. Ar mai trebui stiut ca cele 3 obiective ale SAR au fost - infiintarea Societatii Arhitectilor Romani, infiintarea revistei «Arhitectura», care sa serveasca drept legatura intre dansii si public si infiintarea Scoalei nationale de arhitectura, pe care a creat-o si subventionat-o, din fonduri personale, in primii 5 ani de activitate, pana a fost preluata de stat. Tot SAR s-a luptat ca, in anul 1932, sa fie votata Legea pentru infiintarea si organizarea Corpului Arhitectilor din Romania - CAR, stramosul Ordinului Arhitectilor din Romania, la peste patru decenii de la constituirea SAR, implinind un alt obiectiv major.
Cele doua organizatii ale arhitectilor au avut, constant, aceleasi obiective, pe care urmareau sa le realizeze prin eforturi comune: SAR reprezenta la modul general arhitectii si CAR gestiona dreptul lor de practica.
Nu poate exista concurenta intre UAR si OAR. Colaboram sau nu existam!
Trebuie ca efortul nostru sa se indrepte catre cele mai eficiente cai de colaborare si asta incerc sa fac de cand sunt la conducerea UAR. De fapt, mult mai demult, daca amintesc ca am avut privilegiul sa contribui direct, la facerea istoriei si sa fiu cel care a sustinut, in fata Parlamentului Romaniei, in anul 2001, Legea nr. 184 a Exercitarii Profesiei de arhitect, care a dus la crearea Ordinului Arhitectilor din Romania. In spiritul national si istoric, proiectul a prevazut ca UAR sa continue domeniile culturale si sociale ale profesiunii (patrimoniul, excelenta, dar si aspecte sociale), pentru ca OAR sa-si asume multiplele aspecte concrete si teoretice ale activitatii profesiunii liberale.
UAR si OAR nu-si pot face concurenta, nu pot sa se dispute fara sa tradeze atat spiritul, cat si sensul aparitiei lor.
