Dr. arh. Viorica Curea, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), apreciaza ca o cercetare amanuntita a patrimoniului construit autohton, a traditiilor si specificului romanesc, poate oferi societatii o directie corecta de dezvoltare ce trebuie adoptata. In opinia sa, este imperios necesara respectarea regulilor de baza ale arhitecturii, precum si interdependenta acesteia fata de urbanism. Totodata, dr. arh. Viorica Curea este de parere ca arhitectii pot influenta profesional anumite decizii asumate de factorii de conducere a statului, prin initiative si propuneri de ordin teoretic privind evolutia mediului construit.
- Tot mai mult, in ultima perioada, arhitectii vorbesc despre o marginalizare a bransei de profil, proces vizibil in realitatea zilnica, acolo unde activitatea de proiectare este transformata, in cazul multor proiecte de investitii din domeniul constructiilor, intr-un element aproape nesemnificativ. Mai grav, in unele cazuri, arhitectura a ajuns sa se exprime fara contributia directa a unui arhitect. De ce este posibila aceasta situatie?
- Se pare ca perioada de tranzitie de dupa 1989 a scos la iveala cele mai urate aspecte ale comunitatii romanesti. De multe ori, prostul gust, inganfarea si mediocritatea au pus stapanire pe societate, in timp ce oamenii de valoare, specialistii sau reprezentantii mediului academic au fost marginalizati ori s-au dat la o parte. Nu cred ca se impune neaparat o pozitie de expectativa a adevaratilor lideri de opinie si tocmai de aceea Uniunea Arhitectilor din Romania incearca, prin demersurile si actiunile sale publice, sa promoveze calitatea si iscusinta specialistilor breslei. Consider ca arhitectii pot influenta profesional anumite decizii luate de factorii de conducere ai unei natiuni, prin initiative si propuneri de ordin teoretic privind dezvoltarea mediului construit.
- Ce dificultati intampina specialistii din bransa arhitecturii?
- Din nefericire, activitatea arhitectilor depinde de numarul comenzilor venite din partea investitorilor. Specialistii acestei bresle nu-si pot exercita activitatea si nu-si pot pune in valoare priceperea, talentul si imaginatia decat pe banii altora. Daca un scriitor, un sculptor sau un pictor isi poate valorifica meseria prin vanzarea cartii, sculpturii sau tabloului, arhitectul are nevoie de fondurile unui investitor care urmareste sa dezvolte un proiect. In acelasi timp, vreau sa ma refer si la un alt aspect ce tine de imaginea publica a arhitectului. Atunci cand un artist nu este multumit de o creatie proprie o poate ascunde intr-un sertar, in timp ce arhitectul nu poate darama pur si simplu cladirea construita. El va trai toata viata cu un obiect construit nereusit.
- Cum considerati arhitectura romaneasca exprimata in zilele noastre?
- Pentru unele obiective realizate in ultimii ani s-a facut abstractie de amplasament si de mediul construit sau nu au fost elaborate expertize tehnice si studii de fezabilitate. Aceste practici sunt aberante. De-a lungul timpului, au fost facute constructii fara a fi respectate regulile de baza ale arhitecturii si urbanismului. Situatia constructiilor realizate fara a tine cont de caracteriticile zonei respective trebuie sa inceteze. Arhitectura nu poate fi separata de urbanism. O cercetare amanuntita a patrimoniului construit autohton, a traditiilor si specificului romanesc le poate oferi arhitectilor o directie corecta de manifestare a profesiei. Din nefericire, zonele centrale din aproape toate orasele din tara arata rau. Este o situatie critica si este clar ca orasele au nevoie de interventia arhitectilor. De peste 20 de ani vorbim despre vidul legislativ sau despre lipsa fondurilor ca principale motive pentru care nu se face nimic. Uniunea Arhitectilor din Romania a initiat organizarea unui congres national privind protejarea, reabilitarea si valorificarea patrimoniului construit din tara noastra, care va avea loc la finalul lunii septembrie a.c. la Cazinoul din Sinaia. Cu aceasta ocazie, breasla arhitectilor va elabora o serie de propuneri pentru completarea si corectarea legilatiei privind patrimoniul construit. Cred ca, inainte de a vorbi despre constructii noi, avem datoria de a ne ingriji de cladirile istorice care sunt in paragina.
- Ce solutii se impun pentru a fi rezolvate deficientele observate in domeniul constructiilor?
- Concursul de arhitectura trebuie sa devina o practica uzuala pentru orice proiect dezvoltat de institutiile statului. In acest sens, vom semna cu administratia publica locala a municipiului Bucuresti un document de parteneriat prin care ne angajam sa organizam concursuri de arhitectura pentru toate proiectele dezvoltate la nivelul Capitalei. De asemenea, Uniunea Arhitectilor din Romania se afla in plin proces de reorganizare, in sensul infiintarii de filiale in toate judetele din tara. Cu acest demers urmarim ca, prin intermediul reprezentantilor organizatiilor teritoriale, sa ne facem mai bine auziti la nivelul administratiilor locale si sa impunem concursul de arhitectura ca metoda de selectie a viitoarelor proiecte de investitii.