Synergetics, companie de servicii de date geospatiale, management al teritoriului si planificare urbana, traverseaza o perioada de crestere rapida, ce se va transpune printr-o evolutie estimata la 75,2% a cifrei de afaceri din 2022, ce va fi generata numai din contractele aflate in derulare pe segmentul de planificare urbana in GIS. In ultimii 3 ani, compania a inregistrat o crestere a veniturilor operationale cu 46,7% in 2019 (la 5,32 milioane de lei), cu 43,2% in 2020 (la 7,61 milioane de lei) si cu 14,1% in 2021 (la 8,89 milioane de lei), iar profitul net s-a majorat, de asemenea, anual, cu 4,3% in 2019, 10% in 2020 si 23,9% in 2021, in conditiile dublarii numarului de angajati in perioada 2019-2021. "Aceasta evolutie este foarte importanta, pentru ca ne propunem si vom realiza o dublare a importantei segmentului IT in cadrul companiei, in anul 2022, astfel incat veniturile din dezvoltarea de software si servicii de procesare de date sa reprezinte o treime din totalul veniturilor, urmand ca si in anii care vin sa pastram o rata de crestere in aceasta directie, odata cu scalarea la nivel national si internationalizarea serviciilor si produselor noastre", a declarat Adrian Ilie, CEO al Synergetics.Synergetics este, in acest moment, in proces de listare pe Bursa Aero, in etapa de plasament privat, care s-a incheiat in data de 29 aprilie, urmand ca listarea sa aiba loc in luna iunie. Intentia companiei este de a capitaliza 5 milioane de lei pentru a accelera dezvoltarea segmentului de activitate IT si vizeaza dublarea numarului de angajati.
Interviu cu Adrian Ilie (48 de ani), CEO la Synergetics si manager cu o experienta profesionala de 15 ani in management de proiect si planificare urbana.
- Ce investitii si planuri de dezvoltare aveti stabilite pe termen scurt si mediu si ce obiective aveti, la nivel de business, pe termen lung?
- In ianuarie 2022 compania a inregistrat international mapshub®, o platforma software dezvoltata pe conceptul map-centric, cu scalabilitate si configurabilitate ridicate. Produsul permite implementarea rapida, in diverse scenarii de aplicabilitate, precum si integrare cu solutiile de tip ERP ale altor companii, prin oferirea serviciilor de harta care le lipsesc acestora. In urmatorii doi ani ne vom concentra, in sectorul public si privat, asupra procesului de scalare a solutiilor informatice si de implementare a unui model de business de tip "shared services center", respectiv furnizarea pe scara larga, pe baza de abonament (SaaS - Software as a Service), a platformei informatice mapshub®, impreuna cu serviciile de procesare de date necesare pentru crearea si actualizarea bazelor de date geospatiale. Evident ca vom lucra si la mentinerea statutului de lider de piata in domeniul planificarii urbane si la implicarea diviziei de consultanta in proiecte complexe.
Pe termen lung, ambitia noastra este de ne pastra angajamentul si atentia fata de cresterea organica, astfel incat oamenii care lucreaza alaturi de noi sa aiba perspectiva unui proprietar de companie, de a aloca resurse cercetarii si dezvoltarii, de a ne pregati pentru confruntarea cu provocarile unui mediu si mai competitiv decat piata nationala, pentru ca ne dorim sa deservim piata externa.
- Ce impact are digitalizarea asupra pietei de constructii si ce investitii aveti planificate, in aceasta directie?
- Digitalizarea marcheaza un pas inainte fata de practicile traditionale in toate domeniile. Industria constructiilor are o presiune privind cresterea productivitatii ceva mai mare decat alte domenii de activitate. Chiar daca in prima faza pot fi ceva mai reticente la investitiile in digitalizare, companiile care vor adopta devreme astfel de instrumente vor fi si cele care vor mentine deschiderea fata de noile materiale si automatizari avansate. Asadar, cei dintai vor beneficia de un avantaj competitiv, de o crestere semnificativa a productivitatii si de reduceri ale costurilor si, implicit, vor determina o miscare in aceasta directie. Insa ceea ce starneste perplexitate este ca nu auzim de la ministere cheie, din perspectiva gestionarii unor lucrari publice de anvergura, finantate prin PNRR, niciun cuvant despre intentia de a renunta la practicile greoaie investind in digitalizare, de a sustine inovarea pentru a rezolva probleme cronice ca transparenta, responsabilitatea, calitatea muncii, eficientizarea proceselor de management, colectarea si centralizarea datelor de pe teren sau de a asigura o colaborare dinamica intre partile implicate de la aparitia primelor documente de avizare pana la receptia finala a investitiilor.
Synergetics este o companie care ofera servicii si solutii digitale si avem convingerea si dorinta de a investi continuu in cele mai noi tehnologii. Intentionam sa ne crestem capacitatea de achizitie, procesare si stocare de date geospatiale investind in tehnologia LiDAR, sa generam produse complexe de tip Smart City/Internet of Things, sa oferim mediului privat instrumente avansate de analiza bazate pe tehnologia GIS si sa continuam dezvoltarea si implementarea aplicatiilor pe care deja le avem, astfel incat cetatenii sa beneficieze de servicii publice online in timp real.
Viteza determina progresul social, iar daca mediul privat poate fi comparat cu un bolid, administratia publica inca exerseaza mersul pe jos. Daca nu ne mobilizam incepand "de ieri", nu avem cum sa ne asteptam sa ne deplasam rapid inainte si nici nu are sens sa discutam despre societatea informationala, revitalizare economica sau orice alta categorie de succes.
- La ce proiecte lucrati in aceasta perioada si ce noutati aduc acestea pe piata?
- Synergetics are in derulare, in acest moment, o serie de proiecte in domeniul planificarii si regenerarii urbane. In acelasi timp, dezvoltam si implementam solutii IT, bazate pe tehnologia GIS, indispensabile in gestiunea teritoriului.
Planificarea unui oras implica multa strategie, nu doar identificarea unor loturi vacante pe care sa se construiasca. Localizarea centrelor de afaceri, institutiilor, structurilor publice si rezidentiale are un impact asupra calitatii vietii celor care traiesc acolo. Pe masura ce orasele se dezvolta, noi, din domeniul planificarii urbane, avem tot mai putin spatiu de desfasurare atunci cand este nevoie, de exemplu, sa se construiasca o cladire noua, un drum sau sa se inlocuiasca infrastructura invechita. Pe langa toate acestea, luam in considerare si impactul pe care proiectele le au asupra mediului. Consideram ca solutiile bazate pe tehnologia GIS sunt esentiale pentru a ne putea adresa nevoilor comunitatilor, minimizand in acelasi timp impactul negativ pe care dezvoltarea urbana il poate avea asupra mediului natural, cladirilor istorice si asa mai departe.
Toate acestea sunt reflectate in strategia Synergetics de a reconcilia practica invechita a administratiei publice din ultimii 30 de ani cu avansul tehnologic si obiectivele digitalizarii, astfel incat implementarea conceptului Smart City sa aiba un parcurs fundamentat si eficient. Este uimitor cat de mult pot ajuta solutiile GIS in acest domeniu. Analiza informatiilor geospatiale poate ajuta la determinarea celor mai eficiente modalitati de a introduce noi surse alternative de energie intr-un oras, identificarea celor mai bune locuri pentru a construi sau instala infrastructura noua.
In urmatorii doi ani finalizam realizarea Planurilor Urbanistice Generale ale principalilor poli de crestere - Craiova, Constanta, Cluj, Brasov, la care lucram in prezent. Prin toate aceste contracte in desfasurare propulsam ideea ca este necesar ca gestionarea unei unitati administrativ-teritoriale si a fluxurilor interne de lucru ale autoritatilor publice sa se bazeze pe colectarea si managementul datelor corecte din si despre teritoriu, astfel incat, in momentul emiterii unui formular digital, oricare ar fi el, datele sa fie exacte.
Cred ca cea mai mare parte dintre cetateni sau investitori s-a confruntat, cel putin o data, cu probleme ridicate de adrese eronate, limite inexacte ale proprietatii, reglementari urbanistice interpretabile sau nedefinite, accesibilitatea dificila pentru alte tipuri de informatii cum sunt prezenta retelelor de utilitati intr-o anumita zona, evidenta infrastructurii sau alte tipuri de inregistrari confuze. Toate acestea sunt probleme de fond, care nu vor fi rezolvate doar prin simpla utilizare a unor instrumente digitale, ci prin colectarea si gestionarea unor date conforme si exacte. Drumul corect porneste de la practici noi, responsabile, in special de la generarea informatiilor valide odata cu solutionarea problemelor de natura juridica acumulate in ani. Este un proces complex, dar este singura optiune pentru a nu risipi foarte multi bani visand la digitalizare fara a avea de fapt date utilizabile.
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare/urbanism si constructii la inceputul anului 2022 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu, avand in vedere noul context geopolitic?
- Daca am vorbi despre o tara in care formularea politicilor publice, eficienta implementarii lor sau initiativele locale ar fi predictibile, ar fi mult mai la indemana sa facem estimari. In consecinta, am sa ma refer la o perspectiva ipotetica si dezirabila, pornind de la o minima analiza. Trecutul recent ne arata ca, din totalul de 41 de municipii resedinta de judet (inclusiv Bucuresti), 22 de PUG-uri au fost elaborate inainte de anul 2001, 13 in perioada 2008-2012, iar 6 au fost finalizate in perioada 2013-2016. Reactualizarea de Planuri Urbanistice Generale de municipii resedinta de judet a inregistrat o stagnare in ultimii 7 ani, majoritatea amanand acest proces.
La rigoare, Romania trebuia sa ajunga astazi la a treia generatie de planuri urbanistice (2000-2010, 2010-2020, 2020-2030), iar cele corespunzatoare ciclurilor 2 si 3 ar fi trebuit sa fie instrumente digitale si din perspectiva operationalizarii lor. Luand exemplul Bucurestiului care nu are un PUG actualizat din anul 2000, observam ca nimeni nu calculeaza externalitatile negative uriase ale intarzierii unui astfel de proiect care afecteaza managementul si activitatea PMB, procesul real al digitalizarii, primariilor de sector, piata constructiilor si de real-estate, a dinamicii si succesului de finantare din surse externe a proiectelor publice, a calitatii locuirii, sanatatii publice, a brand-ului si imaginii capitalei Romaniei. Mai mult decat atat, lipsa unor regulamente locale de urbanism detaliate si vidul legislativ care nu confera ambelor profesii, urbanism si arhitectura, importanta si responsabilizarea cuvenita, a insemnat crearea unei piete de proiectare nestructurate, slab dezvoltate si profesionalizate, care de cele mai multe ori se exprima fie la intamplare, fie in regim de supravietuire. Efectele pot fi observate de oricine inzestrat cu bun simt comun, prin simpla comparare cu alte orase europene, chiar dintre cele ale fostelor tari socialiste.
Contextul geopolitic implica doua perspective de analiza. Pe de o parte, pandemia ne-a accentuat perceptia asupra multora dintre vulnerabilitatile si efectele modului in care s-a construit, ale densificarii incorecte a marilor orase romanesti. Am simtit din plin lipsa parcurilor, a spatiilor publice atat de pretioase in sensul vietii comunitare autentice, insuficienta trotuarelor si a pistelor pentru biciclete, slaba dezvoltare a infrastructurii de sanatate si vedem reorientarea oamenilor catre zonele metropolitane.
Daca tot am constatat ca am esuat in proiectarea oraselor si am avut parte de o dezvoltare bezmetica, liderii locali ar face bine sa se uite la temele, principiile si schimbarile care sunt imbratisate in tarile care, in urma pandemiei, isi reconsidera regulile pentru ca orasele lor sa ramana competitive sau viabile din toate punctele de vedere - cresterea accesibilitatii si implicit scaderea emisiilor de carbon, revitalizarea transportului public, evitarea supraaglomerarii locuirii, distribuirea spatiala adecvata a functiunilor, promovarea comunitatilor incluzive si formularea unor politici de locuire mai aplicate, sustinerea perpetua a inovarii, mentinerea si atragerea fortei de munca inalt calificate. Spre exemplu, primarul Parisului, si-a luat angajamentul de a transforma capitala Frantei intr-un "oras de 15 minute", in care rezidentii isi pot satisface toate nevoile de cumparaturi, deplasarea catre locul de munca sau petrecerea timpului liber facand o scurta plimbare sau folosind bicicleta.
Pe de alta parte, cresterea economica incetineste pe masura ce ne luptam sa facem fata efectelor invaziei Ucrainei, blocajelor provocate de noul val pandemic din China si inflatiei ridicate. Pe langa tragedia umana de nedescris, razboiul din Ucraina nu este doar despre nationalismul rusesc si deciziile de la Kremlin, ci despre geopolitica unei schimbari de paradigma in domeniul energetic. Pe termen mediu si lung, inovatia si capitalul ieftin vor fi criterii de neocolit atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat.
Pana deunazi, Romania a beneficiat de o piata imobiliara spumoasa, dar au fost foarte putine semne ca administratia centrala a implementat reformele fundamentale necesare pentru a remedia multiplele distorsiuni care pot face aceasta piata extrem de volatila, iar pe termen lung, chiar periculoasa. Cererea a fost intensiva in Bucuresti si in alte cateva orase cu statut de centru regional in care s-a migrat pentru ca exista cerere pe piata fortei de munca. Insa nimeni nu ia in calcul faptul ca in aceste centre o mare parte dintre cumparatori o fac in calitate de investitori si nu de proprietari, ca nu avem crestere demografica si ca, de multe ori, forta de munca inalt calificata e tentata sa plece din tara la jumatatea carierei, ca asezarile mici au un inventar destul de mare de case nelocuite sau nevandute sau ca oportunitatile de investitii nu sunt distribuite echilibrat geografic.
O sansa care merita fructificata este PNRR-ul, in ipoteza ca vom creste capacitatea administratiei publice si ca investigam din timp politicile care privesc emisiile scazute de carbon, noile standarde ale energiei curate si efectele sale in toate industriile sau in ceea ce priveste tehnologia, resursa umana talentata, consumabilele, evolutia pietelor si standardele europene. Discursul public local lasa senzatia ca aceste fonduri europene reprezinta o dezlantuire de entuziasm si productivitate locala nemaiintalnite in demararea investitiilor publice sau ca nu avem altceva de facut decat sa plonjam in miliarde.
- Ce tendinte remarcati in urbanism, in aceasta perioada?
- Incadrarea corecta pentru ce vedem astazi in majoritatea municipiilor este dezvoltarea haotica, respectiv orase "in distress". Ca si cum nu era indeajuns ceea ce s-a intamplat in comunism, cand a fost alterat tot ceea ce era vibrant in perioada interbelica, anii de post-socialism au adus noi probleme cum sunt: dezvoltarea excesiva a zonelor cu valoare economica ridicata a terenurilor, urbanizarea necontrolata, lotizarile la periferie respectiv ocuparea terenurilor care erau disponibile, dar fara retele de utilitati sau infrastructura de transport adecvata, diminuarea spatiilor verzi sau a plantatiilor, distrugerea parcurilor, a spatiilor publice, avizarea activitatilor nocive sau poluante, schimbarea majora a functiunilor, nereabilitarea blocurilor din cartierele rezidentiale vechi, lipsa proiectelor majore de regenerare urbana, inlocuirea cladirilor cu valoare istorica cu cladiri fara valoare arhitecturala, deficientele transportului in comun, abandonul cailor ferate industriale. Toate acestea sunt usor de remarcat in mai toate orasele din Romania. Acest fenomen s-a intamplat pentru ca autoritatile publice locale au incetat sa isi asume rolul de a formula cele mai bune politici publice de dezvoltare, iar proprietatea privata a tot crescut, urmandu-si interesele fara a fi ghidata corect.
Formularea politicilor de urbanism de catre primarii ar trebui sa integreze interesele private in viziunea de dezvoltare respectand regulile care asigura calitatea vietii si sa le ajusteze pe cele care provoaca disfunctionalitati sau consecinte negative, al caror cost este suportat de societate si care produc ineficiente in alocarea de resurse. Din pacate, nu am recuperat inca pierderea practicilor de urbanizare prezente inainte de 1945. Daca ceea ce s-a petrecut in epoca socialista este explicabil istoric sau ideologic, azi e nejustificat si trebuie evitat sa continuam sa oferim foarte putina diversitate urbana, servicii publice de calitate limitata, sa avem putini stimuli in spatiul public si in formarea culturii spatiului public, sa nu avem centre prestigioase ale oraselor, sa nu intelegem prezenta si rolul capitalurilor private in dezvoltare. Noi invatam de ani buni incoace sintagma "dezvoltarea sub-dezvoltarii", o experienta dureroasa intr-un mediu urban in care doar ambitia de a detine proprietati noi este rezolvata.
