Neclaritatile si neconcordantele administrative sau reglementarile depasite, neadaptate functiunilor actuale sunt o constanta piedica pentru arhitecti, subliniaza arh. Daniela Maier, presedintele Filialei Transilvania a Ordinului Arhitectilor din Romania. In opinia sa, din acest motiv, specialistilor le este foarte greu sa foloseasca multe dintre materiale si sa utilizeze anumite tehnologii, desi ele ar fi solutiile optime care ar asigura calitatea arhitecturala, caracteristicile tehnice, functionale sau mentenanta. Daniela Maier a absolvit in 1999 Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. In anul 2001, a deschis propria companie de arhitectura si proiectare (Maier Studio), in cadrul careia a realizat numeroase proiecte in zona Transilvaniei.- Cum a evoluat piata proiectelor de arhitectura din judetele Cluj, Salaj si Bistrita-Nasaud, in 2020 si 2021? Ce impact a avut pandemia asupra acestui domeniu de activitate?
- Impactul "total" al pandemiei este dificil de cuantificat intr-un termen atat de scurt. Primul impact, vizibil, a fost oprirea, la debutul pandemiei, a investitiilor private cu suprafete mari si foarte mari. Ceea ce am observat, la nivelul dovezilor de luare in evidenta eliberate de Filiala Transilvania a OAR in primele luni ale starii de urgenta, este ca oamenii s-au orientat catre propriile locuinte. Au simtit nevoia sa-si sporeasca propriul confort asa ca s-au apucat de imprejmuiri, extinderi, supraetajari sau amenajari de gradini si constructii de piscine. La nivelul locuirii, dupa pandemie, a crescut numarul proiectelor de locuinte colective mici si duplexuri. De cealalta parte, statul a continuat sa investeasca in spatii publice si in diferite constructii destinate practicarii sportului, dar si in institutii de interes public precum gradinite, spitale sau scoli. Tendinta este de a investi mai mult in restaurare si reabilitare, insa consider ca inca nu suficient si nici intr-un ritm sustinut. Acum, se pare ca marile dezvoltari imobiliare reintra in ritmul constant de crestere. Asta desi, in unele zone, este evident faptul ca beneficiarii se reorienteaza spre alte tipuri de locuinte si alte standarde de calitate. Ceea ce observ eu, cu mare parere de rau, este ca nu reusim sa comunicam eficient si nici sa ne adaptam din mers nevoilor reale ale beneficiarilor nostri. Noi, fie ca suntem arhitecti, proiectanti, dezvoltatori sau parte din administratia publica, pare uneori sa nu intelegem ca scopul muncii noastre nu este unul eminamente financiar si ca impactul potentialei noastre ignorante poate afecta multe generatii viitoare.
- Care a fost efectul asupra cererii de proiecte? Ati observat schimbari in structura cererii sau preferinta pentru un anumit tip de proiect in ultimele luni?
- Este mult prea devreme sa tragem o concluzie. Ceea ce pot sa afirm cu siguranta este ca, la nivelul biroului nostru de proiectare, numarul de proiecte a crescut. Si au crescut si standardele cerute de beneficiari. Temele de proiectare sunt mult mai complexe acum, nu numai in cazul investitiilor private, ci si al celor de stat. Asteptarile sunt mult mai ridicate, se acorda atentie la nivel de detaliu. Adoptam abordari noi in ceea ce priveste confortul si identitatea proiectelor. Noi, la nivel de filiala, avem parteneriate cu administratiile locale si regionale si acest lucru se traduce prin mai multe luari in evidenta in fiecare luna. Si promovam la nivel national aceste parteneriate, pentru ca este foarte important sa se constientizeze importanta colaborarii, la nivel administrativ, cu cat mai multi specialisti. Autoritatile au numai de castigat din colaborarea cu arhitectii la strategiile de dezvoltare, pentru ca primesc sustinere, clarificari si suport in asumarea unor proiecte de dezvoltare care vor avea un impact major asupra calitatii vietii. Chiar daca inceputul este un pic anevoios, experienta noastra spune ca acolo unde scopul real a fost abordarea de noi functiuni necesare comunitatii sau solutionarea unor probleme existente sau chiar punerea in valoare a patrimoniului cultural, a existat deschidere din partea autoritatilor. Ne-am bucurat sa constatam ca, la nivelul OAR Transilvania s-au abordat, astfel, mai multe proiecte dedicate invatamantului sau infrastructurii medicale si sportive.
- Ce previziuni aveti cu privire la evolutia pietei arhitecturii si a constructiilor in general in urmatorii 2 ani si ce domenii vor fi mai efervescente, raportandu-ne la valoarea investitiilor atrase?
- In mod cert vor creste investitiile in infrastructura sanitara, sportiva, de invatamant si administrativa. Eu sper ca aceste dezvoltari sa se bazeze pe concepte, studii si analize actualizate. Un alt lucru care cred ca se va intampla va fi cresterea standardelor beneficiarilor, mai ales in sectorul locuintelor.
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina arhitectii din Romania in aceasta perioada si care sunt riscurile/ provocarile de pe piata pe care le intrevedeti in perioada urmatoare?
- Neclaritatile si neconcordantele administrative sau reglementarile depasite, neadaptate functiunilor actuale sunt o constanta piedica pentru arhitecti. Din acest motiv, ne este foarte greu sa folosim multe dintre materiale si sa utilizam anumite tehnologii, desi ele ar fi solutiile optime care ar asigura calitatea arhitecturala, caracteristicile tehnice, functionale sau mentenanta. Este principala si cea mai mare problema pe care o intampinam toti cei implicati in aceasta piata. Suntem constienti ca rezolvarea acestor probleme legislative este o mare provocare. Noile functiuni, dar si faptul ca nevoile beneficiarilor sunt redefinite de standardele contemporane, ar trebui adaptate intr-un ritm rapid si extrem de complex. Pe de alta parte, in acest context, este dificil sa protejam patrimoniul. Noi discutam de foarte multi ani si la nivel pluridisciplinar aceste probleme, dar nu am simtit ca primim un sprijin real si realist, adica ancorat in realitate. O alta problema este faptul ca pretul materialelor fluctueaza, iar acest lucru poate influenta semnificativ munca noastra, ajungandu-se chiar pana la modificari de solutii sau de detalii.
- Cum vedeti viitorul proiectarii si constructiilor in perioada post Covid-19? Cum credeti ca se va lucra in acest domeniu dupa incheierea pandemiei, la nivel de colaborare cu autoritatile, constructorii sau alti parteneri?
- Cea mai importanta lectie pe care am invatat-o in ultimul an si jumatate a fost nevoia de flexibilitate, de adaptare, de integrare, de respect reciproc. Nu cred ca mai este cineva care sa nu fi realizat ca, pentru a fi in siguranta, trebuie sa protejam ceea ce avem. In discutiile noastre zilnice au intrat teme precum viitoarele pandemii, schimbarile climatice sau dezastrele naturale. Este momentul sa dezvoltam relatii de parteneriat si de sprijin, dar in adevaratul sens al cuvantului, intre specialisti, administratie si constructori. Spatiul virtual va fi locul de intalnire a acestor specialisti, varianta optima de colaborare intre ei si canalul prin care se vor putea gasi solutii pentru procesele de avizare, autorizare si control. Astfel, economisim si timp. Iar timpul este una dintre cele mai importante resurse pe care le avem. Daca vom avea intelepciunea sa colaboram in structurarea unor metode contemporane de elaborare, asumare si implementare a proiectului de arhitectura sau urbanism, atunci viitorul proiectarii si al constructiilor poate fi ceea ce ne-am imaginat atunci cand am ales aceste profesii.
