Numarul proiectelor de arhitectura aflate in evidenta Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) a crescut relativ constant in ultimii doi ani, cu circa 10% pe an. Sub rezerva unor fluctuatii internationale cu reverberatii posibile si in Romania, reprezentantii Organizatiei raman optimisti cu privire la cererea de arhitectura in 2020, inclusiv pe fondul dinamicii planificarii urbanistice care prefigureaza continuarea ritmului investitiilor.
In prezent, in Ordin sunt inscrisi 10.319 membri, numarul acestora fiind in crestere neta cu aproximativ 2% fata de anul anterior.
In iunie 2019, OAR si MDRAP au semnat o declaratie comuna privind elaborarea unei politici publice pentru arhitectura in Romania, acesta fiind unul dintre cele mai importante demersuri initiate de organizatie. "Am declansat demersul de planificare a unui plan comun de actiune, pe care il vom avansa actualei conduceri a Ministerului (MLPDA), intrucat suntem convinsi ca demersul este unul de interes national. Definirea unei politici publice este pasul logic de facut, dar trebuie sa fim constienti ca politicile publice bune pentru arhitectura necesita o asumare puternica, pe termen lung, a mediului politic, care sa recunoasca si sa asigure implementarea mecanismelor complexe necesare pentru a utiliza politicile publice", a declarat Alexandru Gavozdea, presedintele OAR.
Nou pas in proiectul de sistematizare a legislatiei din urbanism si constructii
In prezent, OAR, in asociere cu Deloitte Consultanta SRL si cu SCA Reff & Asociatii, deruleaza contractul "Servicii de expertiza pentru elaborarea Raportului analiza diagnostic in vederea fundamentarii codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor, pentru sistematizarea legislatiei si elaborarea proiectului de cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor si pentru asigurarea procesului de consultare a codului", in cadrul proiectului "Sistematizarea legislatiei din domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor si consolidarea capacitatii administrative a structurilor de specialitate din institutiile publice centrale cu responsabilitati in domeniu" (Cod SIPOCA 50), avand ca beneficiar Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA).
Echipa de experti va elabora, conform calendarului contractual, o prima versiune a Codului pana la inceputul verii 2020, urmand a fi supusa unui proces de transparenta decizionala inainte de revizuire si livrarea versiunii finale. "In acest scop, ne pregatim pentru organizarea unei conferinte nationale extraordinare a OAR, pentru a cataliza o consultare cat mai larga si reprezentativa a membrilor nostri", a precizat Alexandru Gavozdea.
Referitor tot la planurile de actiune ale OAR, reprezentantul Ordinului a adaugat: "Ne continuam demersurile de promovare a concursului de solutii ca metoda preferabila de achizitie publica de servicii de proiectare de arhitectura/ proiectare generala, in conformitate cu Regulamentul de concursuri al Uniunii Internationale a Arhitectilor (UIA) si prevederile Recomandarilor Internationale pentru Concursuri de arhitectura si urbanism, adoptate in Conferinta Generala UNESCO din 1956, revizuita in data de 27 noiembrie 1978, cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare privind atribuirea contractelor de achizitie publica (Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice si HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/ acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice). De asemenea, administram fondul timbrului arhitecturii, pe care il colectam in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru a reflecta baukultur inapoi spre societate, pentru a readuce cultura construirii in focus-ul societatii, a o explica si interpreta si a-i reda functia de sustinere a unui mod de viata cat mai bun, bogat cultural si social, sustenabil si viabil economic".
Piata nu se va digitaliza cat timp plansele se cer tiparite pe hartie
Trecerea la lucrul in format exclusiv digital, desi ar creste productivitatea si ar contribui la o mai buna intelegere a proiectului de arhitectura, nu se va putea face atat timp cat procesul de avizare-autorizare si operatiunile de santier reclama exemplare tiparite pe hartie. "Exista birouri de arhitectura care s-au aliniat deja progresului digital, dar si colegi care arata o inertie semnificativa la aceste moduri de lucru. Piata nu solicita in marea majoritate a cazurilor in mod explicit o dezvoltare profund digitala a proiectului, si nici nu o va face atat timp cat procesul de avizare-autorizare si operatiunile de santier reclama exemplare tiparite pe hartie. Dar clienti orientati spre management eficient al cladirii in perioada de operare si arhitecti care inteleg importanta intregului ciclu de viata al constructiilor imping si mediul profesional romanesc in directia aceasta. Pe de alta parte, lipsa unei standardizari nationale si a unui cadru adecvat de implementare, care intarzie sa apara, fac extrem de dificila avansarea efectiva dincolo de modelare tridimensionala detaliata si asocierea de atribute si parametri de performanta obiectelor proiectate. Ceea ce nu este nivelul de management informational al constructiilor la care aspiram, dar este nivelul, de altfel onorabil, la care putem deja sa proiectam integrat si in Romania. Probabil ca acesta este nivelul de BIM pe care il putem, de fapt, atinge in acest moment", a explicat Alexandru Gavozdea.
Dificultatile legate de legislatie si administratie se vor mentine si in 2020
Potrivit reprezentantului OAR, cele mai mari dificultati in activitatea derulata de arhitecti se vor mentine, si in 2020, cele legate de contextul legislativ dereglat de nenumaratele modificari ale actelor normative incidente, de absenta profesionistilor din administratia publica (cu rare, dar notabile exceptii), dar si de pozitionarea precara a multor arhitecti in raport cu propria meserie, valoarea acesteia pentru societate si chiar deontologia profesionala din interiorul comunitatii profesionale.
"Riscurile imediate provin din aceleasi directii, din schimbari legislative necoordonate, fara a fi fost studiat impactul in mod aprofundat, din abandonarea de catre arhitecti a rolului responsabil si activ de factor determinant in gestiunea mediului de viata construit si natural, dar si lipsa de adaptare la modurile noi de abordare a dezvoltarii urbanistice, tehnologii digitale cooperative si, mai ales, sustenabilitate. Acestea erodeaza relevanta individuala a arhitectilor si cea generala a profesiei, diminuand si calitatea vietii comunitatilor pe care le deservim", a conchis reprezentantul OAR.