Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) a initiat si deruleaza o campanie de sustinere a timbrului de arhitectura (pentru care a strans pana in prezent 1.681 din 2.000 de semnaturi).In cadrul acesteia, organizatia profesionala adreseaza membrilor Camerei Deputatilor, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Culturii si Identitatii Nationale si Ministerului Finantelor Publice o scrisoare deschisa in cadrul careia expun principalele motive care i-au determinat pe arhitecti sa aiba o asemenea initiativa.
„In urmatoarele saptamani, vom sustine timbrul de arhitectura in Camera Deputatilor, solicitand respingerea PL-x 737/2018. Dupa cum se cunoaste, in 2018 a fost initiat un proiect legislativ care prevedea, in forma initiala, eliminarea timbrului de arhitectura din lista timbrelor culturale, asa cum este scris in Legea nr. 35/1994 a timbrului cultural, ca urmare a dreptului de autor al operei de arhitectura. In 2018, organizatia noastra a participat in comisiile Senatului, unde a obtinut respingerea proiectului legislativ. Acesta a trecut insa tacit de plenul Senatului, prin expirarea termenului de dezbatere in plen, proiectul fiind situat pe ultimele pozitii pe ordinea de zi. In forma noua de la Camera Deputatilor, PL-x 737/2018 urmareste insa transferul timbrului de arhitectura catre Ministerul Culturii, fapt care va determina intreruperea programului de finantare prin timbru”, a subliniat la data de 18 februarie a.c., printr-un comunicat, arh. Alexandra Stoica, reprezentanta departamentului de relatii publice din cadrul OAR.
Potrivit arhitectilor, „din 2007 si pana in prezent, timbrul de arhitectura a ajutat la formarea si cresterea initiativelor dedicate cercetarii si dezvoltarii culturii urbane, a consolidarii si promovarii bunelor practici. In cei 11 ani de sesiuni de finantare prin OAR, s-au sprijinit circa 601 de proiectele culturale si editoriale, din care: 58 de evenimente de promovare a produsului de arhitectura prin anuale si bienale ale filialelor teritoriale OAR; 139 de carti de arhitectura (monografii, cercetari, studii, traduceri de carti fundamentale); 126 de proiecte realizate de filiale sau in colaborare cu filialele (proiecte culturale de tip eveniment, scoli de vara sau conferinte); 100 de expozitii itinerante; 83 de proiecte ale societatii civile pe teme de arhitectura (scoli de vara, tururi ghidate, workshop-uri, studii, evenimente, festivaluri, ateliere, etc.); 33 de proiecte prioritare (de-a arhitectura, Grupul RURAL, East Centric Architecture Triennale, ATU - Asociatia pentru Tranzitie Urbana); 62 de reviste de arhitectura (sprijinirea anumitor numere).
„Alaturi de acestea, prin timbrul de arhitectura am alocat ajutoare sociale si burse de studiu, prin programe de sprijinire a membrilor organizatiei noastre. Scopul petitiei, pentru care am strans aproape 2.000 de semnaturi, este acela de a informa asupra motivelor modificarii legislative PL-x 737/2018 si de a pregati interventiile organizatiei noastre in procesul legislativ, solicitand totodata o mai buna reglementare a timbrului de arhitectura. In prezent, modul in care acesta se utilizeaza este reglementat prin Legea nr. 35/1994. Petitia ramane deschisa pentru o monitorizare a situatiei existente si o evaluare a impactului pe care aceste actiuni il au asupra publicului de arhitectura”, a concluzionat arh. Alexandra Stoica.
Eliminarea timbrului de arhitectura este discriminatorie si neconstitutionala
In petitia (scrisoarea deschisa) a OAR se precizeaza in preambul ca „o initiativa legislativa din 2018, care propunea eliminarea completa a Timbrului de Arhitectura, a fost aprobata in mod tacit de Senat, desi fusese respinsa in toate comisiile de specialitate. In Camera Deputatilor insa, Guvernul a propus pastrarea Timbrului de Arhitectura, dar cu preluarea sa de la organizatiile de creatori (Ordinul Arhitectilor din Romania - OAR si Uniunea Arhitectilor din Romania - UAR), pentru a fi transferata la Ministerul Culturii si Identitatii Nationale. Modificarea era gandita ca o masura de crestere a fondurilor dedicate restaurarii monumentelor, cu toate ca acesta beneficiaza deja de Timbrul Monumentelor Istorice”.
In vederea remedierii situatiei, arhitectii solicita astfel:
• respingerea propunerii legislative PL-x 737/2018 pentru directionarea sumei din timbrul de arhitectura in conturile Ministerul Culturii si Identitatii Nationale, propunere aflata acum la Camera Deputatilor (camera decizionala);
• retragerea sprijinului Guvernului pentru propunere, fie in varianta sa initiala, fie in varianta de preluare a Timbrului de Arhitectura de catre Ministerul Culturii;
• deschiderea dialogului privind modificarea Legii nr. 35/1994 a timbrelor culturale, alaturi de beneficiarii acestuia, pentru o consolidare a legii.
„Consideram ca proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, pentru ca eliminarea timbrului de arhitectura este discriminatorie. Timbrul de arhitectura face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creatiei de arhitectura, care este protejata de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor, alaturi de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole si folclorul. Virarea singulara a timbrului de arhitectura catre MCIN presupune o diferentiere discriminatorie. Mai mult, eliminarea timbrului de arhitectura este neconstitutionala. Constitutia Romaniei recunoaste la art. 9 dreptul asociatiilor profesionale de a contribui la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor. In contextul materializarii propunerii Guvernului, dreptul constitutional al OAR de a sprijini arhitectii ar fi incalcat. In acelasi timp, trebuie reamintit ca eliminarea timbrului de arhitectura a fost respinsa in comisiile Senatului. Astfel, in etapa de consultare din Senat, Comisia de Buget-Finante a respins initiativa, argumentand ca acest fond este unul destinat organizatiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru Cultura a Senatului a respins proiectul, invocand de altfel necesitatea consolidarii timbrului de arhitectura prin actualizarea legii si nu eliminarea acestuia. Mai mult, eliminarea timbrului de arhitectura a fost respinsa de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, dar si de Ministerul Culturii si Identitatii Nationale, in comisiile Senatului. Rugam asadar cele doua ministere sa retrimita raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusa de Guvernul Romaniei, alaturi de cel al Ministerului Finantelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ”.
Eliminarea timbrului de arhitectura a pornit de la argumente nefondate
In ceea ce priveste expunerea de motive a initiatorilor, arhitectii membri ai OAR considera ca aceasta aduce patru acuzatii neintemeiate, care constituie tot atatea argumente nefondate. „Astfel, acuzatia incarcarii financiare a autoritatilor publice in procesul de colectare si virare a sumelor din timbru, desi acest lucru este reglementat chiar de statul roman, este nefondata, de vreme ce, potrivit legii, autoritatile administratiei publice au obligatia de a vira ulterior in conturile organizatiilor de creatori beneficiare sumele incasate 0.05% din valoarea investitiilor in domeniul constructiilor. Totusi, dificultatea suportarii costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de catre autoritatile publice poate fi rezolvata prin colectarea timbrului arhitecturii direct de catre beneficiari, fiind vorba de o taxa parafiscala. Nici acuzatia conform careia OAR dispune in mod liber de destinatia sumelor din timbru, inclusiv pentru a-si asigura cheltuielile de functionare, nu este fondata. Pentru a clarifica acest aspect, trebuie aratat ca OAR stabileste destinatia pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevazute in art. 3 din Legea nr. 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finantarea programelor culturale si sprijinul social al membrilor sai. Tot astfel poate fi demontata si acuzatia de a nu putea fi analizata eficienta cheltuirii fondurilor publice, reprezentand contravaloarea timbrului de arhitectura. OAR a raportat in mod recurent Ministerului Culturii procedurile in baza carora asigura finantarea programelor/proiectelor/activitatilor culturale: anuale de arhitectura, conferinte, studii si cercetari, proiecte, activitati culturale, expozitii, reviste si carti, alaturi de suma acordata fiecarui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisa in luna septembrie 2018. In fine, dar nu in ultimul rand, in expunerea de motive a proiectului legislativ se arata, in mod eronat, ca veniturile OAR din timbrul de arhitectura ar fi fost de 18.000.000 lei doar in anul 2017, dar, potrivit evidentelor publice ale OAR, suma incasata din timbrul arhitecturii in intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017, este de 1.240.326 lei”.
„Unul dintre principiile carmuitoare ale organizatiei noastre este transparenta, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, in mod constant OAR a pus la dispozitia publicului larg, prin intermediul propriului website, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finantarilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum si suma acordata. Proiecte precum «De-a Arhitectura» sau ghidurile de buna practica ale Grupului OAR Rural sunt doar cateva dintre proiectele sustinute prin timbrul de arhitectura. Tinand cont de toate argumentele prezentate si de spiritul in care a fost instituita Legea nr. 35/1994, de a sprijini entitatile intrinsec creatoare sa ridice actul cultural la un inalt nivel calitativ, rugam toate persoanele interesate sa sustina demersul nostru in mentinerea timbrului cultural si de a solicita decidentilor politici si guvernamentali sa nu neglijeze normele constitutionale si principiul nediscriminarii, emitand astfel un raport de respingere a acestui proiect, PL-x 737/2018, atat in forma aprobata de Senat, cat si in cea a Guvernului”, se mai arata in petitia OAR.
