Arhitectura romaneasca, ca, de altfel, intregul sector de constructii, a continuat sa creasca in 2018, trendul fiind ascendent si in anii viitori, potrivit opiniei lui Emil Ivanescu, presedintele Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR). Serviciile oferite de arhitecti pe piata sunt, astfel, tot mai diverse, complexe si integrate, acoperind nu numai standardele industriilor creative din care arhitectura, ca profesie si practica, face parte, dar si pe cele din industria de constructii si antreprenoriala, de care arhitectura este legata. Zonele in care arhitectii actioneaza s-au diversificat, astfel, de la proiectarea propriu-zisa, catre zone mai noi pentru mediul romanesc, precum project-managmentul. Acest peisaj al profesiei, mult mai larg fata de vremurile trecute, face ca sectorul romanesc de arhitectura sa devina tot mai competitiv si activ, in parametrii unei piete de constructii si antreprenoriale globale, dinamice, care cere specializari diferite si variate din partea arhitectilor.Interviu cu arh. Emil Ivanescu (41 de ani), presedintele OAR Bucuresti, specialist cu o experienta de 20 de ani in arhitectura si initiative culturale de profil.
- Care sunt principalele tipuri de proiecte pentru care exista cerere si ce tendinte ati observat in ultimii ani referitoare la nevoile beneficiarilor?
- Este foarte clar ca sunt cateva programe de arhitectura cu o raspandire mai mare in ultimii ani. Daca vorbim despre locuire si locuinte, se observa un accent mai mare pe locuirea de tip colectiv si o usoara micsorare a initiativelor in zona locuirii individuale. Ofertele variate ale dezvoltatorilor in zona locuirii colective, cu diverse facilitati, vin sa materializeze o piata dinamica. Din pacate, nu toti initiatorii in acest program ofera exact calitatea pe care o promit, insa sunt actori in acest mediu, care au capatat experienta, isi doresc un nivel superior de calitate si genereaza, la final, un produs mult mai bun. Piata in zona locuirii s-a diversificat fata de alti ani si continua sa o faca. De exemplu, au inceput sa apara tot mai multe ansambluri de locuinte de tip insiruit, foarte apreciate in Occident. Totodata, imobilele au mai putine etaje si asigura conditii de locuire si de vecinatate de cea mai buna calitate. De asemenea, la nivelul arhitecturii de tip corporate si office trendul este ascendent, desi exista un numar mare de spatii de birouri, semn ca Bucurestiul evolueaza si se diversifica. Arhitectura de tip Horeca, de asemenea, este in ascensiune, in timp ce arhitectura de tip industrial isi mentine parametrii echilibrati si siguri pe care ii are de ani buni incoace. Ceea ce cred ca se va accentua in perioada imediat urmatoare sunt programele de arhitectura de tip civic, de educatie si de sanatate. Minusuri in toate aceste evolutii sunt initierea, dezvoltarea si amenajarea de spatii publice prin expertiza profesionala, pe baza de concurs de solutii adresat profesionistilor.
- Cum integreaza arhitectii romani instrumente moderne de lucru (precum BIM)?
- Este clar ca, intr-o forma sau alta, BIM este viitorul si pentru practica arhitecturii, a proiectarii si a constructiilor in Romania. Momentan, cei care utilizeaza in mod constant acest sistem sunt marile firme de proiectare. Dar interesul este comun pentru majoritatea arhitectilor romani. BIM presupune comunicare, colaborare si transparenta in timp real. In ce masura industria de constructii romaneasca si administratia sunt dispuse sa-si asume aceste trei ingrediente, vom sti in viitorul cel mai apropiat. Deocamdata sunt organizate programe de formare in acest domeniu, iar participantii sunt foarte interesati sa invete si sa utilizeze acest sistem.
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina arhitectii si care sunt riscurile/ provocarile de pe piata pe care le intrevedeti?
- Suntem intr-un moment extrem de important pentru industria arhitecturii din Romania, cand avem posibilitatea sa aducem necesarele modificari legislatiei care guverneaza acest sector pentru a elimina eventuale ambiguitati sau posibilitatea unor interpretari subiective. De asemenea, cautam solutii pentru scurtarea procesului de avizare si de aprobare a proiectelor, in conditiile in care piata se dezvolta intr-un ritm sustinut, iar personalul administrativ poate procesa un numar finit de cereri intr-o unitate de timp. De aceea, urmarim cu interes modul in care practica introducerii digitalizarii in administratie va putea rezolva aceste probleme. Digitalizarea, transparentizarea si imbunatatirea legislatiei pentru practica de arhitectura reprezinta prioritati ale OAR Bucuresti in acesti ani.
- Cati arhitecti sunt inscrisi in OAR Bucuresti, in acest moment?
- Incepand cu anul 2018, arhitectii specializati in amenajari de interior fac parte integranta din OAR. Modul procedural in care aceasta apartenenta se va desfasura inca nu a fost definitivat, dar actiunea este foarte importanta si va genera lucruri noi si, speram, benefice in viitor. Aproximativ jumatate dintre arhitectii din Romania sunt inscrisi la OAR Bucuresti. Fluctuatiile economice globale, dar si locale influenteaza in mod direct arhitectura precum si practica profesiei. Dupa criza, arhitectii au devenit mai atenti cu formele prin care isi exercita meseria. Daca inainte era natural sa activeze atat prin propriul birou individual de arhitectura, cat si ca SRL, acum, arhitectii opteaza in acord cu economicitatea de resurse. Tot ca urmare a fenomenelor global-locale, birourile si SRL-urile au inceput, mai mult ca niciodata in istoria post decembrista a profesiei de arhitect, sa se asocieze intre ele, tocmai pentru a putea raspunde mai bine comenzilor foarte variate care vin din diferite medii. Intr-un anume sens, profesia de arhitect in Romania trece prin anumite transformari si cizelari firesti specifice unui mediu dinamic si interconectat, in care calitatea si valoarea finala a constructiilor o da echipa de profesionisti, atat ca proiectanti, cat si ca antreprenori, dezvoltatori si constructori.
- In ce actiuni este implicata Filiala si ce proiecte are stabilite pentru anul 2019?
- Incepand cu 2018 si continuand in 2019, OAR Bucuresti s-a concentrat pe cateva directii strategice, una dintre ele vizand arhitectul ca profesie, in contextul industriilor creative si al celei de constructii, dar si in contextul legaturii lui cu celelalte profesii si discipline care definesc mediul de constructii si cel administrativ. O a doua directie raspunde arhitecturii ca practica si ca rezultanta a mediului construit local, cu accent pe spatiul public si pe calitatea produsului de arhitectura. Intre aceste doua directii strategice, OAR Bucuresti si-a selectionat o serie de prioritati care deja se afla in derulare: dezvoltarea unor parteneriate de colaborare cu mediul administrativ si institutional local si national, implicarea in efortul continuu de imbunatatire a cadrului legislativ alaturi de alte organizatii de profil, dezvoltarea unor oportunitati pentru locuri de munca in domeniul arhitecturii conectate cu tot ceea ce inseamna industria de constructii, un program de concursuri de arhitectura de solutii adresate atat mediului privat, cat si sectorului de stat (ca singura alternativa calitativa la licitatiile cu pretul cel mai scazut), o continuare si o crestere a pachetului de cursuri pentru formare profesionala, precum si o promovare a arhitectilor romani si a realizarilor lor atat in Capitala, cat si din tara. Demersurile catre digitalizare ca modalitate de fiabilizare a procesului de avizare si de practica generala a profesiei sunt, in prezent, la nivelul dezbaterilor profesionale, dar si a conturarii unor proiecte pilot.
