Arh. Alexandru Gavozdea ocupa functia de presedinte al OAR din 2018 si si-a propus dezvoltarea unui sistem coerent, care sustine practica responsabila si concurentiala de arhitectura. "Imi doresc sa (re)castigam respectul pentru profesia de arhitect. Suntem un partener serios si solid, dar mai ales profesionist si onorabil pentru administratia centrala si un reprezentant tot mai puternic al interesului public prin profesia de arhitect". Din martie 2020, odata cu izbucnirea pandemiei, actualul presedinte al OAR a depus un efort constant "pentru a diminua efectele colaterale, indeosebi profesionale si economice, provocate de restrictiile impuse in activitatea arhitectilor si, pe scara mai larga, in domeniul constructiilor, astfel incat efectele resimtite sa fie cat mai reduse".- Care considerati ca sunt cele mai mari realizari ale OAR, repere in activitatea de doua decenii a organizatiei?
- Cu siguranta, cea mai importanta realizare a Ordinului este gestiunea dreptului de semnatura pentru arhitecti ca profesie liberala reglementata. Profesia de arhitect este, alaturi de cea de medic, avocat, contabil etc. o profesie liberala, adica profesionistul respectiv trebuie sa ofere servicii in mod independent, ghidat de competentele sale, de deontologie si liber de ingerinte non-profesionale. Un alt moment-cheie este reprezentat de dezvoltarea Sistemului de Informatii asupra Costurilor, instrument extrem de important pe care il transmitem spre avizare in aceasta toamna si il facem public spre folosul arhitectilor, clientilor si autoritatilor publice deopotriva. Faptul ca Ordinul a reusit sa faca pasi importanti spre digitalizare prin sistemul informatic al OAR (SIOAR) sprijina misiunea de administrare a dreptului de semnatura in toate aspectele sale si aduce, pentru prima data, informatii agregate despre piata de arhitectura. Tot in sensul digitalizarii, in contextul pandemiei, OAR a reusit sa contribuie decisiv la reglementarea semnaturii electronice profesionale in domeniul constructiilor, pe parcursul anului 2020.
- Cum considerati ca se construieste in Romania, in 2021, din punct de vedere arhitectural?
- In continuare, se construieste foarte neomogen atat in ce priveste distributia geografica (concentrarea in polii urbani de crestere), cat si in ceea ce am numi calitatea mediului construit, pentru ca arhitectura este, de fapt, si despre spatiile dintre cladiri, fie ca sunt publice sau private, despre felul in care le "citesc", le simt si ma influenteaza. Fara indoiala, se observa o crestere a calitatii arhitecturii in multe proiecte, fie noi, fie de reabilitare sau chiar de conservare a patrimoniului. Insa, de prea multe ori, viteza dezvoltarii lasa loc unor solutii mediocre si implementari proaste, ale caror efecte pe termen lung sunt de scadere a calitatii vietii si, implicit a culturii, economiei si vietii sociale. Din fericire deja se vad reactii, prea rare inca, de respingere de catre societate, retragerea clientilor si chiar a bancilor finantatoare din proiecte de proasta calitate. Pandemia a adus doar o usoara temporizare, datorata nesigurantei din prima jumatate de an 2020, a apetitului pentru dobandirea de proprietati imobiliare (in general locuinte) care, intre timp, si-a revenit total. Pe de alta parte, blocajul cauzat de precautia fabricantilor timp de cateva luni si inhibarea importurilor din tarile care concentreaza productia de materiale de constructii a lumii au condus la nivel global si european, deci si in Romania, la o crestere a costurilor de construire care, probabil, va mai continua un timp.
- In ce directie considerati ca se indreapta piata de arhitectura si constructii?
- Avand in vedere influxul potential de capital ce urmeaza in acest exercitiu financiar european (fondurile structurale si fondurile pentru agricultura), precum si suprapunerea cu bugetul alocat PNRR, sunt convins ca presiunea pe piata de arhitectura si constructii va creste exponential. Din pacate, sunt sceptic privind calitatea ce va rezulta din aceste dezvoltari accelerate mult peste capacitatea de gestiune a sistemului. Mai mult, sunt ingrijorat pentru ca aceleasi semnale de scepticism le primesc de la partenerii si omologii europeni - peste tot se va construi mult si nu neaparat bine, iar efectele raman pentru zeci sau chiar sute de ani.
Evident, in perspectiva scurta, orice investitie roteste la roata economiei, dar calitatea scazuta de care ma tem va veni si cu preturi mai mari, pentru ca aceste investitii vor duce la cresteri semnificative, multiplicand efectul de majorare a preturilor cauzat de penuria de materiale si de cererea de forta de munca de la o piata deja subdimensionata fata de nevoile curente ale Romaniei.
In acest context, Ordinul va fi permanent activ pentru a semnala disfunctiile si a sustine calitatea mediului construit, atat prin pozitii publice argumentate, cat si prin crearea cadrului legislativ si profesional necesar atingerii acestei calitati.
- Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta arhitectii, in acest moment?
- Unul din cele mai provocatoare elemente din practica noastra este gestiunea relatiei cu autoritatile publice care avizeaza, aproba si emit autorizatii. Acest lucru este rezultatul lipsei de uniformitate in raspunsuri, interpretari - mai rigide sau mai elastice - ale aceluiasi cadru normativ, timpii extrem de lungi de raspuns si, in general, o lipsa de predictibilitate rezonabila a proceselor de autorizare.
Un alt tip de provocari curente intalnim, din pacate, chiar din interiorul comunitatii profesionale de arhitecti si trebuie sa fim realisti si obiectivi: concurenta neloiala, prestatiile sub standard si prestatiile selective (serviciile de proiectare mai "usoare", fara componente de mare responsabilitate financiara sau tehnica, fara urmarirea santierului, fara urmarirea costurilor etc). Toate aceste practici conduc la o deprofesionalizare a arhitectului si scaderea relevantei sale pentru client si pentru societate. Ordinul are datoria sa aduca aceasta discutie aproape de arhitecti, sa caute solutii impreuna cu acestia si sa sprijine o insanatosire a comportamentului profesional al arhitectului, cum deja se prefigureaza in multe comunitati locale de arhitecti.
- Ce obiective aveti stabilite in 2021 si in perspectiva?
- Ordinul asigura coordonarea echipei de experti care elaboreaza Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor si obiectivul de finalizare a versiunii de pus in consultare publica este stabilit pentru acest an. Speram ca aceasta integrare a actelor normative din domeniu sa confere o mai mare stabilitate la modificari, dar si refacerea coerentei si, desigur, o modernizare a sistemului normativ incident. Permanent, continuam si activitatea de promovare a concursului de solutii realizat la standardele OAR ca instrument de obtinere a calitatii in achizitiile publice de servicii de proiectare, in special prin organizarea efectiva de concursuri de solutii. Monitorizam continuu interventiile legislative din domeniu, participam activ la dezbateri si contribuim cu puncte de vedere si comunicare intensiva la calitatea acestor actiuni, inclusiv prin atacarea acelor initiative dezastruoase sau prin sustinerea acelora care amelioreaza deficientele existente. Prin toate aceste rezultate, suntem increzatori ca vom atinge obiectivele anuntate in procesul de transformare: Ordinul va reprezenta in fata societatii un nou tip de arhitect roman, un profesionist cu viziune culturala, responsabil si angajat social, pentru care va fi reusit sa promoveze un cadru favorabil unei astfel de evolutii. Totodata, ne dorim ca prin campaniile noastre sa dezvoltam un public mai educat si mai pretentios.
Inchei spunand ca ma bucura faptul ca suntem un partener serios si solid, dar mai ales profesionist si onorabil pentru administratia centrala si un reprezentant tot mai puternic al interesului public prin profesia de arhitect.
