Calitatea in constructii, in general, si cea a structurilor, in particular, nu se gasesc in cel mai bun moment astazi, in Romania. Semnatura de complezenta, concurenta neloiala, lipsa de integritate, presiunea uriasa pe costuri, o legislatie pe alocuri incoerenta si interpretabila si criza acuta de specialisti sunt printre problemele care afecteaza, in continuare, calitatea constructiilor din tara noastra, potrivit lui Dragos Marcu, presedintele Asociatiei Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS). Organizatia profesionala are circa 800 de membri persoane fizice si 80 de entitati colective, in marea lor majoritate specialisti si ingineri proiectanti de structuri. Rolul declarat al AICPS este de a face cunoscute si de a apara interesele inginerilor proiectanti de structuri, precum si de elaborare si revizuire a reglementarilor tehnice din domeniu si dialogul constructiv cu ceilalti factori implicati in constructii.Dragos Marcu (48 de ani), presedintele AICPS, este si directorul general al companiei Pop & Asociatii. Specialistul are o experienta profesionala de 23 ani in domeniul constructiilor si proiectarii de structuri.
- Ce responsabilitati are AICPS pentru climatul profesional de profil?
- AICPS are in vedere certificarea inginerilor proiectanti de structuri pe trepte de competenta in vederea asigurarii unui climat profesional mai bun. Organizeaza, dar este si participant activ, la conferinte, seminarii, mese rotunde, dezbateri. Organizeaza cursuri de pregatire profesionala pentru membrii sai si nu numai. Vizeaza obtinerea unui mediu profesional mai bun, mai corect, mai instruit, mai integru, mai performant. Nu in cele din urma, prin responsabilitatile deosebite atribuite prin lege proiectantilor, dar si prin importanta produsului muncii lor, inginerii proiectanti de structuri au o responsabilitate sociala, de interes public chiar, fiind datori sa conceapa si sa proiecteze constructii mai sigure, mai durabile, mai sustenabile dar si mai economice in acelasi timp.
- In ce directie considerati ca se indreapta piata de constructii?
- Directiile sunt cunoscute: tranzactiile de locuinte colective sunt in scadere si implicit piata constructiilor de locuinte, in timp ce celelalte segmente ale constructiilor private (logistice, comerciale, de birouri) merg foarte bine. Drumurile, podurile si in general investitiile publice ar trebui sa fie o locomotiva a sectorului, dar nu sunt, iar constructii hidrotehnice aproape ca nu mai exista sau nu se mai vorbeste de ele. Dar, in general, putem spune ca pentru anii 2019-2020, este de asteptat o activitate destul de consistenta. Evolutia fortei de munca in constructii nu este una buna, in definitiv si daca am avea mult mai multe investitii problema principala care s-ar pune ar fi cu cine se vor face acestea. Poate doar cu strainii, pentru ca multi specialisti de-ai nostri pleaca catre zari mai bune, desi discrepanta de venituri coroborata cu costurile unei vieti decente nu mai sunt asa de mari. Pleaca probabil catre piete mai sigure, mai integre. Nu trebuie uitat ca nivelul de tehnologizare, de automatizare este cu mult in urma in constructii fata de alte industrii, iar acest lucru este general, nu este o caracteristica particulara pentru tara noastra.
- Cum credeti ca va afecta OUG nr. 114/2018 activitatea din sector?
- In ceea ce priveste strict domeniul constructiilor, directiva era un inceput bun: constructiile sector prioritar, veniturile nete semnificativ mai mari. Este greu de spus cat de "otravita" era aceasta facilitate, cat din ea avea conotatii electorale, de unde se reintregeau bugetele etc. Era un inceput bun, facut prea din pripa din pacate, fara a se studia temeinic care vor fi consecintele. Ramane de vazut daca OUG 114 va mai exista sau va fi republicata intr-o cu totul alta forma.
- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniu si cum ar putea fi imbunatatit acesta?
- Despre cadrul legislativ s-a discutat mult in ultimii ani, deocamdata fara urmari sau consecinte importante pozitive. CATUC-ul, daca va fi formulat corespunzator, ar putea aduce imbunatatiri si un inceput de insanatosire a cadrului legislativ din constructii. Personal, eu as lua sisteme integrale de legi si reglementari din alte tari unde si-au devenit viabilitatea. Avem Eurocode-uri, nu e foarte clar de ce trebuie sa mai avem normative romanesti. Nu trebuie decat ca anexele nationale sa intervina acolo unde este cazul, cu particularizarile de rigoare, dar fara excese in acest sens. Desigur, hazardul seismic sau de oricare alta natura trebuie sa-l facem noi, particularizat la conditiile noastre geografice si naturale. Ca solutie, cred ca statul ar trebui sa implice mult mai serios societatea civila in formularea reglementarilor tehnice, pentru ca profesionistii sa stabileasca conditiile, criteriile, metodele. In acelasi timp, statul ar trebui sa-si faca mai simtita prezenta in special in ceea ce priveste supravegherea respectarii legilor. Pregatirea profesionala continua este un alt instrument pentru cresterea calitatii. Acest lucru este valabil pentru toti, inclusiv pentru angajatii din sectorul public, central sau local. Dar toate lucrurile acestea au legatura cu un sistem intreg. Daca constructiile vor fi sau nu sector prioritar este un lucru extrem de important care poate genera mai mult interes pentru facultatile de constructii, o scadere a exportului de specialisti etc.
- Ce obiective aveti stabilite, la nivel de asociatie, in 2019 si in perspectiva?
- Preocuparile de baza ale asociatiei sunt legate de un sistem legislativ mai coerent, constientizarea societatii asupra riscului implicat de constructii si recunoasterea importantei profesiei noastre, constructii mai sigure si mai sustenabile, o viata mai buna pentru membrii nostri care, finalmente, sa conduca la a raspunde mai bine responsabilitatii sociale pe care o avem.
