Intr-o analiza recenta, institutul Harvard Business Review a realizat o ampla trecere in revista a impactului pe care epidemia actuala il genereaza asupra activitatilor economice. In sectiunea referitoare la managementul afacerilor in timp de criza, o serie de experti reputati au incearcat sa elucideze care sunt cele mai bune solutii pentru a depasi dificultatile actuale. In opinia acestora, in prezent criza generata de maladia Covid-19 a atins un punct critic, in care sistemele de sanatate publica trebuie sa actioneze ferm pentru a limita extinderea virusului care are deja mai multe epicentre in afara Chinei.
In mod clar, accentul trebuie sa cada in aceste zile pe limitarea efectelor morbide, insa nu este mai putin adevarat faptul ca o de o atentie deosebita trebuie sa se bucure si mediul economic, care a suferit, la randul sau, un impact puternic. Companiile sunt prinse intr-o capcana, multe dintre acestea nestiind cum sa inteleaga, sa reactioneze si sa invete din experienta castigata cu aceasta ocazie. Actualmente au loc schimbari bruste de paradigma pe care putini sunt cei care stiu sa le gestioneze corect.
Indiferent de capacitatea si pregatirea pe care companiile le detin in lupta cu acesta noua provocare, este necesar ca firmele sa invete cateva lucruri, ce se vor dovedi extrem de utile in managementul perturbarilor ulterioare.
In primul rand, este vitala actualizarea zilnica a informatiilor, avand in vedere viteza uriasa de derulare a evenimentelor. In al doilea rand, se impune evitarea publicitatii exagerate, transmise pe toate canalele mass-media, precum si a stirilor lipsite de continut si orientate exclusiv pe exploatarea apetentei de senzational a receptorilor neprofesionisti. Principiul „no news is good news” s-a dovedit inca o data a fi daunator, iar aplicarea sa ar trebui evitata in viitor, fara ca aceasta sa insemne o cenzura a informatiei. Pe de alta parte, este necesara, in al treilea rand, evitarea prejudecatii ca prin transmiterea unor informari obiective se poate induce o stare negativa: factorii de decizie a nevoie de date corecte pentru a lua cele mai bune hotarari.
Alte sugestii utile se refera la: folosirea experientei specialistilor din diverse domenii-cheie, dar adoptarea rezervata a unor decizii pe baza prognozelor (care de multe ori nu se reflecta suficient de fidel in realitate); adaptarea continua a nivelului de intelegere a evenimentelor in desfasurare (care sa faciliteze o sinteza a situatiei si sa ajute la fundamentarea unor planuri corecte de actiune); limitarea la maximum a birocratiei; asigurarea unui echilibru stabil intre comunicatii, nevoile angajatilor, regulile de transport, munca la distanta, stabilizarea lanturilor de aprovizionare, urmarirea derularii afacerilor, integrarea armonioasa in mediul social; implementarea principiilor flexibilitatii (redundanta, diversitate, modularitate, evolutie, prudenta, capacitate maxima de cuprindere); pregatirea pentru viitoarea criza si pentru schimbarile pe care actuala le va genera (dintre care cele mai importante se refera la limitarea dependentei exclusive de marii furnizori, ranforsarea solutiilor online inclusiv in domeniile sanatatii si educatiei, incurajarea investitiilor in sanatate, reconfigurarea lanturilor de aprovizionare etc.). Informatii suplimentare, la link
In mod clar, accentul trebuie sa cada in aceste zile pe limitarea efectelor morbide, insa nu este mai putin adevarat faptul ca o de o atentie deosebita trebuie sa se bucure si mediul economic, care a suferit, la randul sau, un impact puternic. Companiile sunt prinse intr-o capcana, multe dintre acestea nestiind cum sa inteleaga, sa reactioneze si sa invete din experienta castigata cu aceasta ocazie. Actualmente au loc schimbari bruste de paradigma pe care putini sunt cei care stiu sa le gestioneze corect.
Indiferent de capacitatea si pregatirea pe care companiile le detin in lupta cu acesta noua provocare, este necesar ca firmele sa invete cateva lucruri, ce se vor dovedi extrem de utile in managementul perturbarilor ulterioare.
In primul rand, este vitala actualizarea zilnica a informatiilor, avand in vedere viteza uriasa de derulare a evenimentelor. In al doilea rand, se impune evitarea publicitatii exagerate, transmise pe toate canalele mass-media, precum si a stirilor lipsite de continut si orientate exclusiv pe exploatarea apetentei de senzational a receptorilor neprofesionisti. Principiul „no news is good news” s-a dovedit inca o data a fi daunator, iar aplicarea sa ar trebui evitata in viitor, fara ca aceasta sa insemne o cenzura a informatiei. Pe de alta parte, este necesara, in al treilea rand, evitarea prejudecatii ca prin transmiterea unor informari obiective se poate induce o stare negativa: factorii de decizie a nevoie de date corecte pentru a lua cele mai bune hotarari.
Alte sugestii utile se refera la: folosirea experientei specialistilor din diverse domenii-cheie, dar adoptarea rezervata a unor decizii pe baza prognozelor (care de multe ori nu se reflecta suficient de fidel in realitate); adaptarea continua a nivelului de intelegere a evenimentelor in desfasurare (care sa faciliteze o sinteza a situatiei si sa ajute la fundamentarea unor planuri corecte de actiune); limitarea la maximum a birocratiei; asigurarea unui echilibru stabil intre comunicatii, nevoile angajatilor, regulile de transport, munca la distanta, stabilizarea lanturilor de aprovizionare, urmarirea derularii afacerilor, integrarea armonioasa in mediul social; implementarea principiilor flexibilitatii (redundanta, diversitate, modularitate, evolutie, prudenta, capacitate maxima de cuprindere); pregatirea pentru viitoarea criza si pentru schimbarile pe care actuala le va genera (dintre care cele mai importante se refera la limitarea dependentei exclusive de marii furnizori, ranforsarea solutiilor online inclusiv in domeniile sanatatii si educatiei, incurajarea investitiilor in sanatate, reconfigurarea lanturilor de aprovizionare etc.). Informatii suplimentare, la link