Optimismul directorilor generali din Romania privind evolutia economiei romanesti s-a redus dupa izbucnirea razboiului din Ucraina, potrivit editiei revizuite in aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC Romania. Astfel, procentul celor care mizeaza pe o accelerare a cresterii PIB national scade la 34%, de la 59% la editia din ianuarie a raportului, in timp ce ponderea respondentilor care se asteapta la o incetinire a cresterii economice se dubleaza, de la 26% la 54%.
”De cand exploram opiniile directorilor generali din Romania in cadrul CEO survey, au fost multe socuri, insa modul in care au aparut si s-au juxtapus in ultimii doi ani – de la criza sanitara, la criza energetica, la inflatia accelerata si razboi, cu toate efectele lor - nu se poate compara cu nicio perioada anterioara. Desi porneam in 2022 sub auspicii favorabile si cu mare incredere, dupa ce economia Romaniei recuperase caderea brutala din 2020, izbucnirea razboiului din Ucraina a temperat asteptarile executivilor din Romania si din intreaga lume”, a declarat Dinu Bumbacea, Country Managing Partner PwC Romania.
Fondul Monetar International (FMI) a revizuit recent estimarile la +2,2% pentru economia Romaniei (fata de 4,8% anterior) si o inflatie medie anuala de 9,3%, care in 2023 ar urma sa scada pana la 4%. Ritmul de crestere anuntat de FMI este mai mare decat cel al Bancii Mondiale, care se asteapta la un avans al PIB national de doar 1,9%.
Razboiul din Ucraina si-a pus amprenta si asupra increderii directorilor generali din Romania in ceea ce priveste capacitatea propriilor companii de a-si spori veniturile in urmatoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenti se declara extrem sau foarte increzatori in posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent in scadere de la 54% in ianuarie 2022), in timp ce alti 49% dintre acestia sunt oarecum increzatori in perspectiva unui an mai bun.
Asa cum era de asteptat, razboiul din Ucraina a reasezat lista preocuparilor si a influentat perceptia directorilor executivi. Volatilitatea macroeconomica ramane cea mai mare amenintare in opinia liderilor de afaceri din Romania, 54% dintre directorii generali din tara noastra declarandu-se extrem sau foarte preocupati de acest risc (in usoara crestere, de la 51% in ianuarie). Pe locul secund, urca insa conflictele geopolitice (incluzand disputele legate de resurse si comert, terorism, violenta interstatala), ponderea respondentilor care afirma ca sunt extrem sau foarte ingrijorati de acest pericol s-a dublat, ajungand la 43%.
Securitatea cibernetica ramane pe pozitia a treia, mentionata de 31% dintre directorii de companii (in scadere de la 43% in ianuarie). Pe de alta parte, amenintarea pandemica scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizatii din Romania spunand ca sunt extrem sau foarte preocupati de aceasta (in scadere de la 49% in ianuarie), in timp ce alti 40% manifesta o oarecare ingrijorare in privinta acestui pericol.
In ceea ce priveste oportunitatile de extindere, directorii generali din Romania vad oportunitati atat pe pietele din apropiere, cat si pe cele indepartate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanta Statelor Unite (locul doi) si a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din Romania, concomitent cu cea a unor piete din Europa, nou intrate in top: Italia, Austria si Moldova. Germania se afla primul loc in topul pietelor cu oportunitati de crestere.
”Ce credem ca au invatat liderii de afaceri in acesti ani? Ca exista dependente critice carora trebuie sa le gaseasca raspunsuri rapide, cum sunt: dependenta energetica de Rusia, dependenta lantului de aprovizionare de China, dependenta de semiconductori de Taiwan. Posibil ca solutiile pentru aceste dependente sa produca mai mult protectionism si mai putina globalizare. Mai mult, pe langa acesti factori care au influentat masiv mediul economic si social, liderii de afaceri au avut de gestionat si transformari legate de forta de munca, tehnologie, mediu si sustenabilitate - domenii in care presiunea schimbarii s-a intensificat in ultimii ani si a impus uneori luarea unor decizii disruptive. Companiile din Romania - evident nu din toate sectoarele, ci in general - au reactionat si au actionat surprinzator de bine in acesti ultimi doi ani, aratand ca sunt reziliente si mature”, a mai spus Dinu Bumbacea.
In ceea ce priveste politicile ESG, 27% dintre directorii executivi din Romania si-au luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2, un procent similar cu cel inregistrat in Europa Centrala si de Est (CEE) si la nivel mondial. Desi interesul pentru ESG este in crestere, strategiile de afaceri pe termen lung continua sa fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanta de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfactia clientilor, implicarea angajatilor sau digitalizarea. Astfel, 30% dintre directorii generali din Romania spun ca organizatiile lor lucreaza la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament.