La inceputul lunii iulie, Guvernul Romaniei a comunicat Planul National de Investitii si Relansare Economica, realizat cu scopul de a sustine intregul mediu de afaceri. Sprijinul Guvernului se va baza pe trei instrumente puternice, si anume: fondurile europene nerambursabile (POCU), programul SURE al Comisiei Europene si bugetul de stat/ bugetul asigurarilor de somaj.
Acum doua saptamani, Mazars a lansat un studiu de piata pentru a identifica eforturile mediului de afaceri din Romania in a gestiona perioada critica actuala, iar raspunsurile primite in cadrul acestuia pot ajuta persoanele de la conducere in realizarea primilor pasi catre redresare. Subliniem faptul ca la acest studiu au fost invitati doar reprezentantii decidenti (Directori Generali, Directori Financiari si Directori de Resurse Umane) care au vizibilitate asupra performantei inregistrate in peste 500 de companii din tara din toate sectoarele de activitate, astfel incat rezultatele sa fie relevante.
Impactul crizei sanitare generate de COVID-19 asupra companiilor difera:
1) 6% dintre companiile participante au identificat oportunitati in aceasta perioada, care au dus la cresterea afacerii lor, fie ca vorbim de cresterea vanzarilor sau de identificarea de noi produse pe care le-au lansat sau le vor lansa pe piata;
2) Pentru 24% dintre companii criza nu produce niciun impact, nici pozitiv, nici negativ, ele reusind sa livreze performanta bugetata pana la finalul anului in curs;
3) Pentru restul de 70% dintre companiile participante, criza COVID-19 a dus pana la acest moment la scaderea cifrei de afaceri, dar reactia acestora la situatia curenta variaza:
a) 34% nu au luat nicio masura;
b) 14% au aplicat masuri diferite pentru a supravietui (somaj tehnic, reducerea programului de lucru pentru o parte dintre angajati);
c) 12% au aplicat somajul tehnic;
d) 8% au fost nevoite sa reduca programul de lucru pentru o parte dintre angajati;
e) 2% au luat deja in calcul restructurarea angajatilor pana la finalul anului.
„Una dintre masurile planului national de investitii si relansare economica face referire la implementarea unui sistem de munca flexibil . In baza acestuia, compensarea partiala a veniturilor lunare pentru angajatii care vor avea program redus de munca in cadrul companiilor afectate de criza ar urma sa fie realizata din fonduri puse la dispozitie de stat. In acest context, am investigat si scenariile cu impact negativ asupra colectivului de angajati in absenta unor masuri guvernamentale. Astfel, pentru 18% dintre companiile participante, care au modelat diverse scenarii financiare pentru anul in curs, restructurarea angajatilor nu este inclusa in agenda anului 2020. De asemenea, pentru 34% dintre companii, inca nu este luata nicio decizie, situatia financiara ramanand a fi reanalizata luna de luna, pana la finalul anului. Iar in final, 48% dintre companii au rulat diverse scenarii de reducere a numarului de angajati fie cu 10%, 15%, 20% sau chiar 50%.”, a mentionat Andreea Georgescu, Head of HR Advisory, Mazars Romania.
„Interesant este ca cei care vor implementa aceste masuri, in absenta unui sprijin clar din partea Guvernului nu sunt doar cei care opereaza in HoReCa, care a fost, per ansamblu, industria cea mai afectata de restrictiile impuse in contextul crizei sanitare, ci si in alte industrii (Servicii financiare, Tehnologia informatiei si comunicarii, Productie, Bunuri de larg consum, Servicii bancare/ Asigurare, Imobiliare, Farmaceutica, Servicii de arhitectura, Avocatura, Educatie, Publicitate/ Relatii publice) cu pana la 500 de angajati. De unde putem trage o concluzie preliminara, ca schema de munca flexibila aflata in discutie trebuie aplicata pe o scara larga, insa ar fi recomandat realizarea unui studiu de impact care sa surprinda contributia fiecarei industrii in PIB si dinamica in contextul actual.”, a mentionat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars Romania.
Observand datele publicate de Institutul National de Statistica - INS pentru anul 2019 si pentru primul trimestru al anului 2020, atragem atentia ca nu doar operatorii economici din HoReCa au nevoie de sustinere financiara in aceasta perioada, ci si cei care activeaza in Agricultura, silvicultura si pescuit, Industrie si Constructii ar putea fi beneficiari ai programului EU SURE , tinand cont de scaderea contributiei lor la PIB-ul Romaniei in primul trimestru al anului 2020 comparativ cu anul 2019.
Un semnal de alarma pe care il ridica raspunsul companiilor participante este legat de reticenta lor vis-a-vis de accesarea fondurilor ce vor fi disponibile, din cauza birocratiei pe care o intrevad, data fiind experienta lor din interactiunea uzuala cu administratia publica. Vorbim aici de 20% dintre participanti, care considera din start ca accesarea acestor fonduri va implica birocratie si 68% care nu s-au pronuntat inca, dar asteapta sa consulte metodologia programului. Doar 12% dintre companii declara ca ar dori sa acceseze programul, chiar daca va fi nevoie sa apeleze la consultanti pentru acest demers.
Considerand cadrul legal existent, dar si practicile eficiente dovedite deja in alte tari pentru a stimula rata de absorbtie a fortei de munca disponibila in piata, procedurile de accesare a fondurilor EU SURE ar trebui sa acopere si alte variabile care lipsesc din planul comunicat. Sunt cateva intrebari care au nevoie de un raspuns:
1. Ce masuri se vor aplica pentru absolventii care nu se vor indrepta catre antreprenoriat?
2. Ce masuri se vor aplica pentru persoanele care in prezent nu fac parte din procesul de angajare sau doresc sa se intoarca in campul muncii? Facem referire aici la persoanele cu handicap, persoanele care au renuntat la servicu ca sa aiba grija de familie, iar acum se pot reintoarce in campul muncii pentru un program redus de munca.
3. Vor putea beneficia si persoanele carora li se aplica deja o scutire de impozit?
4. Care vor fi criteriile de eligibilitate pentru companiile care vor putea accesa aceste fonduri:
a) Vor fi datoriile fiscale restante un criteriu de eligibilitate?
b) Sau poate valoare impozitului pe profit?
5. Masurile vor fi aplicabile doar pentru companiile care au un consiliu al angajatilor sau au un contract colectiv de munca a caror rol este sa protejeze angajatii afectati de masurile luate de angajatori?
Incepand cu data de 15 iulie, Guvernul Romaniei a extins starea de alerta cu 30 de zile. Restrictiile curente se mentin, iar companiile trebuie sa navigheze inca o data prin urmatoarele luni necunoscute. Primii pasi catre reconstruirea economiei au fost facuti, dar parcursul va fi unul provocator.