Intr-o economie de piata capitalista, cu o istorie recenta de aproape trei decenii, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-o continua experimentare si, in acelasi timp, intr-un decalaj din ce in ce mai mare comparativ cu economiile dezvoltate. Caracterizat de o competitivitate scazuta, de subtierea paturii de mijloc, de accentuarea unui fenomen de polarizare si de un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri romanesc se afla intr-un stadiu embrionar al dezvoltarii, fiind incapabil sa treaca la nivelul urmator. Prin comparatie cu evolutia altor tari din UE, Romania inregistreaza cel mai agresiv fenomen al distrugerii creative, din cauza unui numar ridicat al companiilor care isi intrerup activitatea, raportat cu cel al firmelor nou inregistrate. Paradoxal, in teoria economica acest fenomen este asociat de cele mai multe ori cu o regenerare constructiva a mediului de afaceri, caracterizata de o capacitate ridicata de absorbtie a socurilor negative. In ciuda acestui fapt, practica ne contrazice: firmele romanesti progreseaza foarte lent („cresc gradual pe scari”) si schimbarile negative sunt de cele mai multe ori dramatice („scad rapid cu liftul”), fenomenul de „aterizare lenta” (eng. „soft landing”) fiind foarte rar observat.
Am analizat contextul financiar, demografic, social si macroeconomic care insotesc evolutia mediului de afaceri romanesc in ultimii zece ani, si am identificat zece fenomene care ne fac sa ramanem mici (din perspectiva dezvoltarii si competitivitatii companiilor active in Romania). Am incercat sa sintetizez in tabelul urmator descrierea si consecintele fiecarui fenomen.
1. Polarizarea „binelui” si disperia „raului”
Veniturile, trezoreria si profiturile firmelor sunt concentrate in randul marilor companii. Pe de alta parte, pierderile sunt mai generalizate si dispersate (raspandite) in randul mediului de afaceri.
Referinte / Detalii
Cele mai mari 1% dintre companii (primele 4,500 de firme active in Romania dupa veniturile inregistrate) detin 67% din veniturile tuturor companiilor, in timp ce top 10% companii detin 75% din profituri si 81% din intregul numerar. Pe de alta parte, 40% dintre companiile active in Romania inregistreaza pierderi, iar top 10% dintre acestea (in functie de veniturile inregistrate) concentreaza 40% din pierderile totale. 45% din companiile active in Romania inregistreaza capitaluri proprii negative, valoarea acestora cumuland 153 miliarde Lei.
Consecintele fenomenului
Concentrarea veniturilor si a profiturilor in randul companiilor de top duce la reducerea paturii de mijloc si scaderea capacitatii de absorbtie a socurilor negative, propagate in timpul perioadei de recesiune.
Situatiile financiare nesustenabile (inregistrarea de pierderi in contextul supraindatorarii) sunt raspandite in mediul de afaceri activ din Romania si amplifica vulnerabilitatea acestuia.
2. Stadiu embrionar
Desi ne apropiem de trei decenii ai capitalismuli romanesc, durata medie de viata a unei companii active in Romania este de zece ani.
Referinte / Detalii
Aproape jumatate din companiile active in Romania sunt infiintate dupa anul 2010, acestea inregistrand o capitalizare de 13% si rezultat net consolidat de -3%. Doar 2 din 10 companii sunt infiintate inainte de anul 2000, acestea inregistrand o capitalizare de 40% si un profit consolidat mediu de aproape 5%.
Consecintele fenomenului
Durata medie de viata a unei companii active din Romania este de doar 10 ani, adica foarte putin daca luam in calcul cele aproape trei decenii de capitalism romanesc. Lipsa de experienta predispune la comportament emotional in recesiune.
3. Structura de finantare deficitara
Deoarece gradul de indatorare creste pe fondul accelerarii distribuirii dividendelor.
Referinte / Detalii
Gradul de capitalizare scade la 28% in anul 2016 fata de 32% in anul 2008;
Dividendele distribuite in 2016 s-au ridicat la 43 miliarde de Lei, aproape cat nivelul inregistrat in perioada 2008-2015.
Consecintele fenomenului
Distribuirea agresiva a dividendelor determina scaderea lichiditatii, limitarea capitalului disponibil investitiilor, cresterea dependentei de conditiile de finantare externe, conditiile comerciale nefavorabile negociate cu furnizorii si vulnerabilitate mai mare a firmelor in perioada de recesiune.
4. Pierderea autonomiei financiare
Din cauza capitalului de lucru negativ (datoriile pe termen scurt depasesc nivelul activelor circulante).
Referinte / Detalii
Consolidand situatiile financiare ale tuturor companiilor active in Romania, observam ca gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scazut de la 113% in 2007 la doar 95% la finalul lui 2016.
Consecintele fenomenului
Scaderea capitalului de lucru (valori negative) indica o capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres. Astfel, companiile nu isi pot acoperi toate datoriile pe termen scurt dupa momentul vanzarii tuturor stocurilor si incasarea creantelor din sold, fiind predispuse la rostogolirea datoriilor pe termen scurt.
5. Interdependenta comerciala in crestere
Din cauza extinderii termenelor de plata dintre companii
Referinte / Detalii
Termenul de recuperare al creantelor a crescut de la 60 zile (2007) la 104 zile (2016).
Consecintele fenomenului
Efectul de contagiune si de propagare a unor socuri negative de la o companie catre alta este de aproape doua ori mai rapid in prezent comparativ cu perioada premergatoare crizei financiare.
6. Procedura insolventei, „sport national”
Din cauza frecventei ridicate in randul companiilor active in Romania
Referinte / Detalii
200,000 de companii au intrat in insolventa in ultimii 10 ani in Romania (perioada 2007-2017), de aproape 5 ori peste media din UE, si doar 23 de companii la 1,000 de locuitori, de aproape 2,5 ori mai putin decat media regionala.
Consecintele fenomenului
Pe fondul unui cadru legislativ subred si favorabil debitorului, fenomenul insolventelor a luat amploare in Romania. Astfel, procedura insolventei poate fi exploatata intr-un mod oportunist de unele firme, descurajand astfel antreprenoriatul si crescand incertitudinea dintre companii.
7. Regenerare distructiva
Deoarece numarul companiilor care isi intrerup activitatea in Romania depaseste constant cel al firmelor nou inregistrate.
Referinte / Detalii
La fiecare companie inregistrata in perioada 2008-2016, aproape 2 companii si-au intrerupt activitatea. Desi raportul scade la 1.3 pe parcursul anului 2017, acesta creste peste 2 in primul semestru al anului curent.
Consecintele fenomenului
Procesul de regenerare al mediului de afaceri este foarte lent, ceea ce limiteaza viteza de inovare si de progres al mediului de afaceri. Durata de viata a unei companii active in Romania este de zece ani. In acest context, majoritatea companiilor nu ajung la maturitate, ceea ce limiteaza dezvoltarea paturii de mijloc si a nucleului de companii autohtone competitive, care sa ofere stabilitate pe masura evolutiei ciclului economic.
8. Esecul start-upurilor si antreprenoriatul modest
In conditiile in care foarte multe companiile esueaza la putin timp de la momentul infiintarii.
Referinte / Detalii
Doar 2 din 1,000 de companii nou infiintate in Romania sunt in functiune dupa 5 ani, inregistreaza venituri de peste 1,000,000 €, au capital autohton si nu sunt afiliate altor companii (compania respectiva nu face parte dintr-un grup de alte firme).
Consecintele fenomenului
Rata de succes extrem de scazuta a companiilor nou infiintate limiteaza potentialul de crestere economica, descurajeaza antreprenoriatul si reflecta dificultatea de a face afaceri in Romania. Concurenta neloiala, economia subterana incurajata de un nivel ridicat al coruptiei, birocratia sufocanta, impredictibilitatea fiscala, cresterea salariului minim fara corelatie cu evolutia productivitatii, educatia financiara si generala scazuta descurajeaza antreprenoriatul local.
9. Tensionarea fortei de munca
In contextul scaderii populatiei totale, imbatranirii intr-un ritm mai accelerat decat dinamica din UE si reducerea investitiilor in educatie.
Referinte / Detalii
Populatia totala din Romania scade de la 23 mil. (1990) la 20 mil. (2011), in conditiile in care aproximativ 17.5 mil. domiciliaza in Romania. Populatia cu varsta peste 70 de ani a crescut cu 53% in ultimii douazeci de ani (de la 1.4 mil. (1990) la 2.1 mil. (2011), in timp ce segmentul de varsta sub 30 de ani scade cu 35% (de la 10.6 mil (1990) la 6.9 mil (2011). Populatia inactiva (segmentul de varsta intre 18-60 de ani care ar putea sa lucreze, dar nu inregistreaza un loc de munca) este estimata la 4 mil., aproape cat totalul angajatilor cu carte de munca.
Consecintele fenomenului
Din punct de vedere demografic, observam imbatranirea populatiei Romaniei, scaderea fortei de munca disponibile din cauza emigratiei si ponderea ridicata a populatiei inactive.
Toate acestea duc la limitarea potentialului de crestere economica, cresterea salariilor, alimentarea presiunilor asupra profitabilitatii companiilor (din cauza cresterii nesustenabile a salariilor), scazand astfel competitivitatea acestora, si falimentarea sistemului national de pensii care inregistreaza deficite din ce in ce mai mari.
10. Subdezvoltarea retelei nationale de transport rutier
(drumuri nationale, autostrazi etc.)
Referinte / Detalii
Romania sta cel mai prost din UE din perspectiva dimensiunii retelei de autostrazi raportate la suprafata tarii (inregistram doar 1 km de autostrada la fiecare 1,000 km2) si nivelul populatiei (inregistram doar 0.03 km de autostrazi la fiecare 1,000 de locuitori, de sase ori sub nivelul mediu inregistrat in UE).
Consecintele fenomenului
Infrastructura subdezvoltata si de calitate proasta reduce competitivitatea companiilor locale (prin cresterea costului de transport), scade atractivitatea Romaniei in atragerea investitiilor straine, reduce mobilitatea resursei umane (tensionand piata muncii) si creste discrepantele sociale dintre regiuni (polarizand societatea si reducand patura de mijloc).