Potrivit unei ordonante guvernamentale, aflate in vigoare de mai putin de o luna, ce faciliteaza insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, procedura va fi deschisa mai degraba la cererea primarilor (in comune, orase si municipii) sau a presedintilor consiliilor judetene (pentru aceste forme de organizare teritoriala) si nu de catre creditori, desi conform actului normativ, cererea poate fi depusa inclusiv de „un creditor sau grup de creditori cu o creanta totala ce depaseste 50% din bugetul unitatii si este mai veche de 120 de zile”. In cazul in care datoriile depasesc 15% din bugetul general si sunt mai vechi de 90 de zile, administratia respectiva se considera a fi in criza financiara, caz in care autoritatea deliberativa (consiliul local sau judetean) ia act, prin adoptarea unei hotarari, de existenta acestei situatii, mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un proiect de plan de redresare financiara si analizeaza propunerile strategice preliminare care sa fie cuprinse in planul de redresare financiara elaborat de catre ordonatorul principal de credite. Astfel, in Monitorul Oficial nr. 299 din 24 mai 2013 a fost publicata Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 46/2013 privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, care le permite acestora o reesalonare a datoriilor acumulate, precum si aplicarea unor proceduri de restructurare. In opinia expertilor Casei de Insolventa Transilvania – reprezentand unul dintre cele mai importante birouri specializate din tara noastra – noua lege ar putea fi o solutie reala pentru rezolvarea problemei datoriilor acumulate de primarii, insa, desi procedura este aproape similara celei aplicate societatilor comerciale, autoritatile locale nu pot declara falimentul unitatilor pe care le administreaza. Pentru creditorii unitatilor administrativ-teritoriale, intrarea acestora in insolventa inseamna, de fapt, ca numai creantele curente (din timpul derularii procedurii) vor fi achitate la data scadenta, in timp ce datoriile anterioare intrarii in insolventa pot fi esalonate la plata sau chiar reduse total sau partial. Mai mult, in perioada in care unitatea teritoriala se afla sub incidenta unui administrator judiciar, numit de judecatorul sindic, nu pot fi efectuate executari silite sau derulate alte proceduri judiciare (procese). Autoritatile publice au avantaje ce se pot prelungi pana la trei ani si chiar ulterior
In opinia specialistilor in insolventa, autoritatea administrativ-teritoriala are toate avantajele ca urmare a deschiderii procedurii, nemaiputand fi executata silit. In plus, nu mai acumuleaza penalitati si dobanzi pentru creantele neachitate la termen, iar prin planul de redresare (a carui aprobare este totusi mai complicata ca in cazul companiilor) se pot micsora datoriile, prin reesalonare sau eliminare completa. De asemenea, unitatea administrativ-teritoriala nu-si inceteaza activitatea, serviciile publice esentiale sunt mentinute ti, cu acordul autoritatii deliberative, administratorul judiciar poate lua decizia pastrarii sau denuntarii unilaterale a unor contracte aflate in derulare. Pana la incetarea starii de insolventa exista si posibilitatea instituirii unor taxe si impozite suplimentare. Totusi, daca este necesara declansarea procedurii de lichidare a activelor apartinand domeniului privat al unitatii administrativ-teritoriale, dupa cum este prevazut in planul de redresare, atunci fondurile obtinute se utilizeaza pentru achitarea impozitelor, taxelor si a altor costuri asociate vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru pastrarea si gestionarea acestor bunuri, precum si la plata salariilor angajatilor si doar in ultimul rand pentru onorarea creantelor garantate ale creditorilor, inclusiv sumele imprumutate, dobanzile, ratele modificate si orice tip de penalitati, precum si a altor cheltuieli asociate. Creantele negarantate sunt platite in ordinea stabilita de art. 68-72 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si au aceeasi ordine de preferinta. In fine, atributiile administratorului judiciar sunt mai reduse decat in cazul insolventei societatilor comerciale, deoarece acesta doar propune autoritatilor denuntarea unor contracte si nu poate elabora singur planul de redresare, care se intocmeste impreuna cu ordonatorul principal de credite (primaria sau consiliul judetean) si trebuie avizat la directiile generale ale Ministerului Finantelor Publice si la Camera de Conturi. In plus, planul de redresare poate avea o durata de aplicare de pana la trei ani si, la solicitarea autoritatii aflate in insolventa, datoriile vor fi reesalonate sau chiar reduse (prin anulare). Autoritatile publice locale sunt, totodata, obligate sa solicite insolventa, daca situatia financiara o impune, deoarece, potrivit art. 115 din ordonanta, „neintroducerea sau introducerea tardiva de catre ordonatorul principal de credite a cererii de deschidere a procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale intr-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie infractiune de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda”. Ordonanta nu clarifica, in schimb, ce se intampla daca procedura de insolventa este deschisa si inchisa succesiv, timp in care creantele nu se achita, desi se stipuleaza ca „introducerea prematura si cu rea-credinta a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei de catre ordonatorul principal de credite al unei unitati administrativ-teritoriale atrage raspunderea patrimoniala a acestuia, pentru prejudiciile cauzate, in conditiile legii”. Insa, este clar ca de la data deschiderii procedurii, „se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra unitatii administrativ-teritoriale”.
Primul oras din tara noastra intra in insolventa pentru datorii de 1,3 milioane de euro
La mai putin de o luna din momentul publicarii noii ordonante in Monitorul Oficial, Primaria orasului Aninoasa, din Valea Jiului, a depus la Tribunalul Hunedoara o cerere de intrare in insolventa, din cauza unor datorii de 6 milioane de lei (circa 1,3 milioane euro) catre furnizori si stat. Magistratii din judet au inregistrat cererea de insolventa, primul termen de judecata fiind stabilit pentru data de 17 iunie 2013. Potrivit legii, instanta va desemna un administrator judiciar care trebuie sa supravegheze toate cheltuielile autoritatilor orasenesti si sa incerce sa reduca simtitor datoriile. In acelasi timp, plata creantelor anterioare va fi inghetata si, in pofida facturilor neachitate, furnizorii de servicii esentiale nu vor putea creste penalitatile sau sa suspende alimentarea cu apa si energie. Autoritatile locale motiveaza ca, in ultimii sase ani, incasarile primariei din taxe si impozite s-au diminuat puternic, astfel incat actualmente nu depasesc cateva mii de lei pe luna. In plus, actualii edili din Aninoasa invoca datoriile mari acumulate de fosta administratie, carora nu le mai pot face fata, in conditiile in care la creditele contractate anterior se adauga penalitati. Viceprimarul Adrian Albescu a explicat faptul ca nivelul creantelor a ajuns ca, in 2013, sa depaseasca cu 140% veniturile bugetului local. Conform primariei, numai de la un credit in valoare de trei milioane de lei, contractat in urma cu sapte ani, penalitatile sunt de 1.500 de lei pe zi, ajungand la 10.000 de euro pe luna. Pentru a iesi din impas, s-a solicitat un imprumut de la stat, in valoare de un milion lei, dar s-au primit numai 62.000 de lei, ceea ce a determinat formularea solicitarii de insolventa. Acesta pare a fi doar inceputul unei serii de insolvente a unitatilor administrativ-teritoriale, multe localitati fiind in aceeasi situatie. In general, primariile au apelat – inclusiv in perioada recesiunii – la imprumuturi ca principala metoda de finantare, iar nu peste mult timp o mare parte dintre acestea se vor gasi in situatia de a nu le mai putea rambursa, mai ales ca multe planuri edilitare au fost elaborate doar pentru patru ani, cat constituie durata unui mandat. In opinia unor consultanti, „noul act normativ reprezinta o masura radicala si indrazneata in materia insolventei, dar pentru mediul de afaceri acesta ar trebui sa constituie un semnal de alarma in ceea ce priveste incheierea de contracte cu anumite primarii, care au deja datorii semnificative si pot intra oricand in insolventa. Pentru a consulta noul act normativ, click aici!
