FILIP: Suspendarea in bloc a PUZ-urilor din Bucuresti creeaza victime colaterale

 

(1 martie 2021) In urma multor discutii controversate in zona publica si politica din ultima saptamana, generate de propunerea primarului general al Municipiului Bucuresti de suspendare a planurilor urbanistice zonale pentru cinci din sase sectoare ale Capitalei, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a decis in cadrul sedintei de vineri, 26 februarie 2021, suspendarea planurilor urbanistice coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4 (zona de sud), 5, respectiv 6 ale Municipiului Bucuresti (in continuare „PUZ-uri Coordonatoare”), pentru o durata de 12 luni (in continuare „Hotararea de Suspendare”).

Cu toate ca intentia avuta in vedere cu ocazia adoptarii Hotararii de Suspendare pare a fi una buna, luata in interesul public al cetatenilor Municipiului Bucuresti, consideram ca procedura avuta in vedere, derulata intr-o maniera grabita, nu a permis o analiza riguroasa din punct de vedere juridic si nu a luat in calcul toate situatiile si potentialele efecte si consecinte generate de o astfel de hotarare.

Astfel, situatia generata de Hotararea de Suspendare este una inedita intrucat legea contenciosului administrativ nu prevede posibilitatea autoritatilor locale de a suspenda un act administrativ, ci numai de a il revoca, insa numai daca acesta nu a intrat in circuitul civil.

In acest context, anumite semne de intrebare pot fi puse in legatura cu legalitatea Hotararii de Suspendare. Ne-am propus sa le dezvoltam pe fiecare in parte in cele ce urmeaza.

 

Legea contenciosului administrativ contine prevederi clare conform carora autoritatile publice locale pot revoca acte administrative, asa cum sunt si hotararile de aprobare a PUZ-urilor Coordonatoare. Printr-o interpretare a fortiori a legii, din moment ce autoritatea poate revoca un act administrativ, nu par a fi identificate motive pentru care aceasta nu ar putea si sa-l suspende.

Totusi, conditia esentiala pentru revocarea/suspendarea unui act administrativ este aceea de a nu fi intrat in circuitul civil. Avand in vedere ca in baza PUZ-urilor Coordonatoare au fost emise certificate de urbanism sau autorizatii de construire, asa cum rezulta chiar din referatul de aprobare a Hotararii de Suspendare, exista indicii clare ca aceste acte administrative au produs efecte juridice, au intrat in circuitul civil, in sensul legii si nu ar mai putea fi revocate sau suspendate, cel putin cu privire la acele elemente.

Suspendarea in bloc ar afecta situatiile care au generat efecte juridice pe baza acestor PUZ-uri Coordonatoare si ar putea fi contestata de persoanele afectate.

 

Conform art. 2 al proiectului de Hotarare de Suspendare (inca nu s-a publicat hotararea finala), in timpul perioadei de suspendare se vor aplica documentatiile de urbanism anterioare. In acest caz ne intrebam cum poate fi interpretata notiunea de documentatii de urbanism anterioare – foste planuri urbanistice zonale iesite din vigoare odata cu aprobarea PUZ-urilor Coordonatoare sau Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti?

Conform normelor de tehnica legislativa ce definesc abrogarea unui act normativ, aceasta produce un efect definitiv si nu este admis ca prin revocarea unui act de revocare anterior, asa cum au fost hotararile de aprobare a PUZ-urilor Coordonatoare in raport cu hotararile de aprobare a planurilor urbanistice anterioare, sa se repuna in vigoare actul normativ initial. Utilizand rationamentul initiatorului, din moment ce actele de revocare nu permit „readucerea la viata” a planurilor urbanistice zonale anterioare, nici actele de suspendare nu pot produce aceste efecte. Concluzia este ca, in conformitate cu prevederile legii, Hotararea de Suspendare nu ar putea sa produca efecte in sensul reintrarii in vigoare a planurilor urbanistice zonale anterioare.

In lipsa unor planuri urbanistice zonale, dezvoltarea se mai poate face numai pe baza prevederilor planului urbanistic general (aprobat in 2000, corespunzator realitatii anului 2000 si prelungit pana in ziua de azi in conditii neclare din punct de vedere juridic) sau prin promovarea unui nou plan urbanistic zonal. Avand in vedere faptul ca prin PUG este necesara elaborarea unui PUZ in cele mai multe cazuri, acest demers va intarzia serios orice proiect aflat in curs, avand in vedere durata lunga de aprobare a unui plan urbanistic zonal subsecvent dar si durata ulterioara de obtinere a autorizatiei de construire.

 

Proiectul de Hotarare de Suspendare contine o prevedere in cadrul art. 2 alin. (2) care poate naste reale discutii si dispute. Practic, oricarei cereri de emitere a certificatului de urbanism sau a autorizatiei de construire depuse inainte de 26 februarie 2021 nu ii vor mai fi aplicabile prevederile PUZ-urilor Coordonatoare. Proiectele pentru care s-au obtinut deja autorizatii de construire sunt, pentru moment, protejate de aceasta prevedere, insa in cazul in care dezvoltarea se desfasoara in faze, trebuie luate in calcul anumite intarzieri generate de suspendarea prevederilor PUZ-urilor Coordonatoare pe o durata de 12 luni.

Cererile de emitere de noi certificate de urbanism depuse anterior datei de 26 februarie 2021 vor fi solutionate pe baza documentatiilor de urbanism anterioare, cel mai probabil in baza PUG. Spre deosebire de ele, pentru cererile de emitere a autorizatiilor de construire depuse anterior datei de 26 februarie 2021 care au luat in considerare certificate de urbanism emise in baza PUZ-urilor Coordonatoare situatia se complica.

Procesul de obtinere a autorizatiei de construire presupune atat costuri cat si o durata indelungata in care investitorul obtine un certificat de urbanism, pe baza acestuia obtine diverse avize sau acorduri, intocmeste studii si documentatii tehnice, procese ce pot depasi si un an de zile, in functie de complexitatea proiectului sau intarzieri din partea autoritatilor publice in emiterea diferitelor avize. Conform proiectului de Hotarare de Suspendare, este neclar cum aceste autorizatii vor putea fi emise in fapt si cel mai probabil persoanele interesate vor fi nevoite sa reia intregul proces de autorizare de la inceput, pe baza documentatiilor de urbanism anterioare (cel mai probabil in baza PUG).

Este interesant in acest caz daca municipalitatea a gandit un mecanism de compensare pentru persoanele de buna-credinta care se afla in faza de obtinere a autorizatiei de construire si trebuie sa reia procedura, cu costurile si intarzierile aferente.

 

In final, putem concluziona ca Hotararea de Suspendare prezinta anumite semne de intrebare cu privire la legalitatea acesteia si vom monitoriza in continuare si modul de aplicare a acestei hotarari de catre autoritati si ce efecte va genera. Un lucru este cert: suspendarea in bloc a PUZ-urilor Coordonatoare risca sa prejudicieze persoane de buna credinta care s-au bazat pe continutul acestora.