Necesitatea unei corectii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusa sub semnul intrebarii, dar necunoscuta este „cum se vor face ajustarile”, cu ce efecte pentru oameni si firme si pe ce orizont de timp, sustine acad. Daniel Daianu, noul presedinte al Consiliului Fiscal (CF), intr-o prezentare a rolului institutiei si a viziunii sale asupra mandatului recent validat de Parlament, publicata pe portalul CF.
Potrivit expertului in economie, tari cu vulnerabilitati accentuate de politici fiscale pro-ciclice, deficite externe si cresterea indatorarii ce au fost alimentate de miscarea neingradita a capitalurilor (specifica Pietei Unice) si de insuficienta mijloacelor macroprudentiale au suferit corectii dureroase dupa 2009. Aceasta realitate reclama prudenta si cumpatare in politicile economice manifestate in domeniul fiscal-bugetar prin acumularea de spatiu fiscal.
„Chiar daca legislatia europeana va suferi simplificari si, poate, extinderi - printr-o «capacitate fiscala» europeana - Romania este bine sa onoreze litera si, mai ales, spiritul exprimate de Legea Responsabilitatii Fiscale. Acest spirit implica transparenta, predictibilitate si comprehensivitate in constructia si executia bugetelor publice, un regim fiscal echitabil”, a subliniat acad. Daniel Daianu.
Presedintele CF afirma si ca spatiul fiscal (creat prin prudenta si cumpatare in politicile economice, in zona fiscal-bugetara) este vital in economiile emergente, care prin definitie nu emit moneda de rezerva. Aceste economii au nevoie de „zone de tampon” adecvate, mai ales in vremuri cu incertitudini mari si piete financiare usor schimbatoare. Leul nu este moneda de rezerva, iar BNR nu are spatiul de manevra al unor banci centrale mari. De aceea, dezechilibrele trebuie sa preocupe in mod serios factorii de decizie care contureaza politicile publice, pentru a evita deteriorarea stabilitatii financiare, a evaluarii riscului suveran, a finantarii si dinamicii economiei.
„Datoria publica este la un nivel rezonabil, de circa 35% din PIB in 2018, conform metodologiei UE, dar adancirea «deficitelor gemene» in ultimii ani, in special a celui extern (deficitul de cont curent va depasi probabil 5% din PIB in acest an), cu o structura in deteriorare a finantarii, singularizeaza Romania fata de alte state membre din regiune. Asadar, o corectie este necesara in politica fiscal-bugetara”, sustine Daniel Daianu.
Specialistul mai subliniaza ca exodul de capital uman, respectiv deficitul in crestere de forta de munca explica majorarile salariale pentru atenuarea fenomenului. „Dar dezechilibrele externe excesive nu iarta si pot reclama ajustari drastice atunci cand mediul international devine nefavorabil, astfel incat cresterile de venituri trebuie sa aiba in vedere mersul productivitatii, al competitivitatii economiei. O calibrare adecvata a mixului de politici macroeconomice ramane esentiala pentru protejarea echilibrelor. Aceste politici trebuie sa tina cont de interesele pe termen mediu si lung ale economiei romanesti, sa evite masuri ad-hoc, nefundamentate analitic, ce sunt contraproductive. Politicile trebuie sa fie sustenabile”, mai afirma Daniel Daianu.
Conform presedintelui Consiliului Fiscal, problema armonizarii politicilor economice este cu atat mai acuta cu cat reperele de atins nu se limiteaza la managementul situatiei curente, ci au de urmarit un obiectiv foarte ambitios - asa cum a fost propus de raportul elaborat sub egida Comisiei Nationale, precum si de Planul de Actiune asociat - acela al adoptarii monedei euro si, in prealabil, de intrare in Mecanismul Cursurilor de Schimb - ERM2, dar cu deficite mari nu se poate adera la zona euro, nici nu se poate intra in ERM2. Potrivit lui Daniel Daianu, cresterea veniturilor fiscale este necesara avand in vedere subfinantarea unor bunuri publice de baza - educatie, sanatate, infrastructura de baza. Veniturile fiscale de circa 26% din PIB sunt considerabil sub pretentiile si nevoile unui stat membru al UE. De asemenea, specialistul subliniaza faptul ca majorarea veniturilor fiscale are de luat in considerare si noua legislatie a pensiilor. Aceasta lege urmareste reasezarea sistemului de pensii pe baze mai echitabile, insa are un impact major asupra bugetului public si va complica mult efortul de reducere a deficitului sau structural.
„Desi diversele modalitati concrete de corectie fiscal-bugetara constituie o tema de dezbateri publice si politice - ele putand fi realizate atat prin majorarea veniturilor (cresterea ratelor, a eficientei colectarii, sau a ambelor, in cazul celei din urma, prin informatizare si combatere ferma a evaziunii si «optimizarilor» fiscale), cat si printr-o ajustare a structurii cheltuielilor publice, cu respectarea principiului eficientei - necesitatea unei corectii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusa sub semnul intrebarii. Necunoscuta este deci cum se vor face ajustarile, cu ce efecte pentru oameni si firme si pe ce orizont de timp”, a subliniat, in concluzie, Daniel Daianu.