UrbanizeHub a realizat o analiza a oraselor cu cea mai puternica economie. Topul este unul surprizator, la prima vedere, insa avand in vedere investitiile din aceste localitati, clasamentul este unul firesc.
Romania este foarte bogata cand vine vorba de datele disponibile pentru analize socio-economice. De la rezultatele la bacalaureat pentru fiecare absolvent din Romania la datele financiare pentru (aproape) fiecare firma inregistrata in Romania, datele permit analize ce ar fi imposibil de facut in alte tari (de exemplu, SUA restrictioneaza accesul la datele despre firme si majoritatea tarilor dezvoltate nu ofera astfel de date).
Datele despre companii sunt disponibile din diferite surse (topfirme.com le ofera gratis) si permit analize economice foarte detaliate, inclusiv o estimare a PIB-ului local.
Institutul National de Statistica nu estimeaza PIB-ul la nivel de localitate, pentru unele considerente ce vor fi discutate in cele ce urmeaza - cel mai important considerent fiind diferentele mari dintre localitati. Ca atare, cel mai „granular” nivel de dezagregare a datelor este judetul (NUTS3).
Insa pot aparea anomalii, inclusiv la nivel de judet. De exemplu, judetele din Germania sunt foarte mici si fragmentate, fiind mai degraba localitati. Ca atare, daca ne uitam la PIB-ul pe cap de locuitor la nivel de judet in Uniunea Europeana, cele mai dezvoltate judete sunt Wolfsburg (sediul Volkswagen) si Ingolstadt (sediul Audi).
Care sunt orasele „bogate” ale Romaniei
La UrbanizeHub, suntem interesati de tot ceea ce are legatura cu dezvoltarea urbana si am vrut sa vedem care sunt cele mai dezvoltate localitati din Romania din punct de vedere economic. Am mers cu datele la nivel de oras. In acest sens, ne-am uitat la doi indicatori:
- PIB-ul per Capita local, estimate pe baza veniturilor firmelor locale. Acest indicator arata forta firmelor de la nivel local.
Impozitul pe Venit per Capita. Acesta este un indicator al bunastarii creat la nivel local de toate entitatile platitoare de salarii. Impozitul pe Venit este o masura a numarului de salariati si a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variatiile ce apar de la an la an, si nu am luat anul 2018 in considerare, cand IPV-ul a scazut drastic, datorita unor masuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%).
Ambii indicatori sunt imperfecti, dar analiza lor scoate in evidenta cateva dinamici foarte interesante.
Haideti sa despachetam aceste date putin. Ghimbav, cel mai dezvoltat oras din Romania, are intr-adevar o economie locala puternica, cu firme puternice prezente la nivel local: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems. Mai mult, aceste firme par sa si plateasca salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 in ceea ce priveste PIB-ul local per Capita, si pe locul 2 in ceea ce priveste IPV-ul per Capita. Practic, Ghimbavul pare sa fie un fel de Wolfsburg sau Ingolstadt al Romaniei.
Cum au ajuns aceste localitati in topul prosperitatii
Daca analizam lucrurie mai atent insa, vom vedea ca Ghimbavul nu este neaparat o Mecca pentru investitori, ci este parte a Zonei Metropolitane Brasov, care a fost intr-adevar o Mecca pentru investitori. Investitiile facute in Ghimbav se datoreaza in primul rand datorita proximitatii sale fata de Brasov, datorita bazei industriale existente deja acolo, si datorita proximitatii fata de infrastructura de transport majora. De asemenea, e important de mentionat ca numarul de angajati din Ghimbav este mai mare decat numarul efectiv de locuitori. Mai exact, Ghimbavul atrage forta de munca din jur (din Brasov, in primul rand, dar si din Codlea, Zarnesti, sau Rasnov). IPV-ul pentru acesti muncitori este cules insa la nivel de Ghimbav, si tot in bugetul Ghimbavului se reflecta. Asta ridica bineinteles intrebari despre cum ar trebui repartizate resursele la nivel metropolitan, si cum s-ar putea incuraja investitii inter-jurisdictionale pentru a incuraja dinamici metropolitane (mai exact acces mai facil la oportunitati si servicii).
Aceeasi poveste o avem si in cazul Mioveniului (unde, in 2011, 14.000 oameni faceau naveta zilnic catre fabrica Dacia si alte firme din oras), Otopeniului (cu 11.000 navetisti zilnic in 2011), Voluntariului (cu 7.600 navetisti in 2011), sau Navodariului (cu Rafinaria Rompetrol si industria hoteliera atragand 2.600 navetisti in 2011).
Implicatiile acestei scurte analize sunt multiple, cea mai importanta fiind nevoia gandirii politicilor publice la nivel de zone metropolitane, sau zone urbane functionale. Daca ar fi sa agregam datele (poate acesta va fi subiectul unei analize viitoare), vom vedea probabil ca cea mai importanta zona economica din Romania este Bucurestiul, urmata de zona Timisoara-Arad, si cine stie ce alta zona.