Economia globala isi va incetini cresterea la aproximativ 1,6% in acest an, mai putin de jumatate din media estimata pe termen lung, de 3,5%, iar inflatia va scadea, dar se va situa peste tinta pentru 2023 in aproape toate tarile, arata raportul PwC Global Economic Watch 2023, dat joi publicitatii.
"Crizele suprapuse din ultimii ani au creat un climat neobisnuit de incert in care prognozele au devenit extrem de volatile, cu riscurile si consecintele aferente pentru deciziile de afaceri si de politica economica. Economia globala a incetinit vizibil si multe state vor continua si in 2023 sa fie puternic afectate de o inflatie mare si, in consecinta, de presiunile generate de costul vietii. Totusi sunt motive de optimism moderat datorate mai ales faptului ca statele europene s-au adaptat mai bine decat s-a crezut initial la criza energetica si la conditiile financiare mai stricte impuse de bancile centrale pentru a calma inflatia. Teama de recesiune in zona euro, anticipata anul trecut, a fost din fericire infirmata de datele Eurostat anuntate la finalul lunii ianuarie. Exista, prin urmare, toate sansele ca evolutia sa fie mai buna decat se previziona si economia sa continue sa creasca, mult mai lent, dar totusi sa creasca", a declarat Dinu Bumbacea, Country Managing Partner PwC Romania.
Inflatia va scadea brusc, dar va ramane peste tinta stabilita, arata specialistii PwC. Combinatia dintre politicile monetare mai stricte, incetinirea cererii globale si normalizarea modelelor de cerere intre bunuri si servicii ar trebui sa puna presiune pe scaderea preturilor bunurilor in 2023. In schimb, in cazul serviciilor ar putea dura mai mult timp pana la o scadere a preturilor. Desi inflatia va scadea in majoritatea economiilor, va ramane peste tinta in 2023 in aproape toate tarile care au inregistrat o inflatie ridicata in 2022.
Potrivit raportului, economia se va adapta la rate mai mari ale dobanzilor, iar consumatorii, companiile si guvernele din majoritatea statelor G20 se vor adapta la conditii financiare mai stricte.
Pietele fortei de munca din economiile avansate vor continua sa fie puternice, dar se vor tempera, iar numarul locurilor de munca vacante se va reduce semnificativ, unele tari inregistrand chiar o crestere a ratei somajului. De exemplu, in statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) vor fi create aproximativ trei milioane de locuri de munca fata de 20 de milioane in anul precedent.
Companiile vor resimti presiunea exercitata de tripleta rate ridicate ale dobanzilor, costurile energiei si crestere economica lenta prin erodarea marjelor de profit si un val tot mai mare de falimente. Sectoarele cu grad ridicat de indatorare, sensibile la ratele dobanzilor si la preturile energiei vor fi mai predispuse la riscuri, inclusiv sectorul imobiliar si cel al constructiilor, precum si sectoarele ciclice, cum ar fi bunurile de consum discretionar.
Guvernele vor pune accentul pe politicile de stimulare a cresterii, de majorare a veniturilor fiscale in contextul cresterii cheltuielilor cu dobanzile pentru datoriile lor, elaborand in acelasi timp modalitati mai inedite de redistribuire a veniturilor catre persoanele vulnerabile, in special catre cele care au suferit de pe urma inflatiei ridicate din anul precedent.
"Concurenta intre cele mai mari economii ale lumii si presiunea de a construi economii rezistente vor insemna intrarea intr-o noua faza a globalizarii pe care o numim 'slowbalisation'. Acest lucru ar putea insemna o combinatie intre relocarea (reshoring) productiei din anumite sectoare ale economiei (de exemplu, semiconductoare si alte sectoare considerate strategice sau sensibile) si apropierea lanturilor de aprovizionare (friend-shoring) intre tarile cu sisteme economice, politice si institutionale similare. Pentru a contribui la aceasta tranzitie, ne asteptam sa asistam la o interventie mai mare al statului in sprijinul unor segmente specifice ale economiei (de exemplu, prin subventii directe si indirecte, relaxarea normelor privind ajutoarele de stat etc.)", sustin analistii PwC.
Analiza PwC arata ca statele sunt mai expuse riscurilor pentru piata imobiliara, ritmul de crestere a ratelor dobanzilor ipotecare, nivelul de indatorare a gospodariilor, precum si marimea si durata creditelor ipotecare cu rata fixa ducand la scaderi abrupte, de doua cifre procentuale, ale preturilor la locuinte, inversand cea mai mare parte a castigurilor preturilor inregistrate in timpul pandemiei.
Pretul petrolului brut va atinge un minim de aproximativ 80 de dolari pe baril, considera specialistii companiei de consultanta fiscala. Invazia rusa in Ucraina a facut ca pretul titeiului Brent sa depaseasca 100 dolari pe baril pentru prima data in ultimul deceniu, dar de atunci au scazut si s-ar putea stabiliza la o medie de 80 de dolari pe baril in 2023.
"2023 va fi primul an din acest secol in care nu vor avea loc alegeri majore pentru 85% din populatia lumii, presupunand ca nu vor avea loc alegeri anticipate. Acest lucru este oarecum surprinzator, deoarece teoria arata ca turbulentele economice duc la o rotatie politica mai mare. Cu toate acestea, analiza PwC arata ca liderii politici se vor concentra mai degraba pe redresarea economiilor lor decat pe schimbarea guvernelor", mai arata analiza.