In ultima sedinta a Guvernului demis prin motiune de cenzura, din data de 4 noiembrie 2019, membrii Executivului au avizat favorabil mai multe hotarari (HG), pentru aprobarea unor proiecte de investitii semnificative.
Printre acestea, pe ordinea de zi a sedintei, s-au aflat si au fost adoptate urmatoarele:
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Infrastructura Bazei 57 Aeriana din cazarma 888 Mihail Kogalniceanu";
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Punct control si cai de acces in cazarma 727 Borcea";
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Realizare pavilioane noi - centru instruire, magazii, soproane si cazarma 525 Focsani";
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Lucrari de interventie la pavilionul A din cazarma 901 Timisoara";
- HG pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 362/2019 privind instituirea schemei de ajutor de minimis aferente programului de finantare a investitiilor pentru modernizarea si dezvoltarea statiunilor balneare;
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Spital Regional de Urgenta Craiova";
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Modernizare si extindere capacitate de operare in portul Ovidiu";
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Modernizare si extindere capacitate de operare in portul Medgidia";
- HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Corp invatamant - cazare si bazin de antrenamente";
- HG privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2019, pentru comuna Vorona, judetul Botosani;
- HG pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucuresti la 30 august 2019 si la Paris la 18 septembrie 2019 intre Guvernul Romaniei si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei semnat la 2 februarie 2007 la Bucuresti si la 9 februarie 2007 la Paris, pentru finantarea primei faze a Proiectului ”Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si a statiilor de epurare a apelor uzate in localitatile cu o populatie de pana la 50.000 de locuitori”;
- HG pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii ”Lucrari de constructii si instalatii in cazarma 3041 Bucuresti”;
- HG pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii ”Realizare pavilion sala de sport, reabilitare parc auto, imprejmuire si SISOM in cazarma 807 Craiova”;
- HG pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii ”Lucrari de modernizare si reabilitare instalatii tehnologice in cazarma 2770 Balotesti”;
- HG privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrarii de utilitate publica de interes national privind obiectivul de investitii ”Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Coanda - Bucuresti”;
- HG privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2019, pentru orasul Aninoasa, judetul Hunedoara;
- HG privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2019, pentru orasul Uricani, judetul Hunedoara;
- HG privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2019, pentru unele unitati administrativ-teritoriale din judetul Arges;
- HG privind utilizarea fondurilor alocate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile aferente operatiunilor de urgenta si de recuperare intreprinse in scopul inlaturarii pagubelor provocate de dezastre naturale in Romania.
„In aceasta sedinta, luam o decizie importanta pentru constructia Spitalului Regional de Urgenta Craiova. Dupa ce in luna mai am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru Spitalul Regional de Urgenta Iasi, iar in septembrie pentru cel de la Cluj-Napoca, in noiembrie a.c. luam o decizie similara pentru Spitalul Regional de Urgenta Craiova. La fel ca la Iasi si Cluj, Spitalul din Craiova va oferi servicii medicale integrate de cea mai inalta calitate, sigure pentru pacient, si va fi dotat cu echipamente si aparatura performante si cu heliport. Vorbim despre o investitie estimata la 2,8 miliarde lei, un spital cu 807 paturi, inclusiv un centru combinat pentru mama si copil si un centru de tratament pentru pacientii cu afectiuni oncologice. La nivelul Guvernului, am fost permanent preocupati sa parcurgem, etapa cu etapa, constructia spitalelor regionale de care romanii au atata nevoie. Spitalul de la Iasi este in cea mai avansata etapa. A fost incarcata aplicatia pentru finantarea europeana a acestui spital, iar in paralel, am inceput procedura de achizitie publica pentru proiectarea si elaborarea proiectului tehnic. De asemenea, am pregatit aplicatia de finantare pentru Spitalul Regional de Urgenta Cluj-Napoca, astfel incat sa poata fi transmisa in cel mai scurt timp. Am multumirea ca, in mandatul Guvernului nostru, am reusit sa pregatim in detaliu etapa tehnica, practic, fundatia construirii celor trei spitale regionale de la Iasi, Cluj-Napoca si Craiova. Noul Guvern are totul pregatit si sper sa continue demersurile noastre, pentru ca cetatenii sa beneficieze de noi spitale la Iasi, Cluj-Napoca si Craiova (...). In aceeasi sedinta, aprobam un mecanism general pentru gestionarea si controlul financiar al sumelor acordate Romaniei prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, pentru inlaturarea pagubelor in caz de dezastre naturale. Dam, astfel, unda verde si pentru utilizarea celor peste 8 milioane de euro pe care Comisia Europeana i-a mobilizat in cursul lunii octombrie pentru Romania, prin Fondul de Solidaritate, in scopul refacerii infrastructurii publice afectate de inundatiile din vara anului 2018. Totodata, asiguram cadrul legislativ necesar si pentru utilizarea altor granturi ce vor fi alocate in viitor Romaniei din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, pentru a veni cat mai rapid cu putinta in sprijinul comunitatilor afectate de calamitati naturale. Acesta este rezultatul eforturilor comune ale Guvernului si autoritatilor locale, carora le multumesc. Printr-o decizie, in aceeasi sedinta, acordam sprijin financiar de peste un milion de lei, pentru oameni care se afla in situatii critice. Fie ca este vorba despre persoane ale caror locuinte au fost distruse sau afectate de incendii, fie despre persoane care au grave probleme de sanatate ori trec prin situatii extrem de dificile, vrem sa le venim in ajutor! De asemenea, alocam banii necesari pentru buna functionare a unor comunitati locale, precum si pentru continuarea unor proiecte de investitii derulate in beneficiul cetatenilor. Acest sprijin va fi acordat localitatilor Aninoasa si Uricani din judetul Hunedoara, precum si localitatii Vorona din judetul Botosani. Am adoptat astfel de HG la nivelul Guvernului, pentru a veni in sprijinul comunitatilor locale si persoanelor defavorizate de fiecare data cand oamenii au avut nevoie de sprijinul nostru”, a declarat, la inceputul sedintei Guvernului, premierul demis prin motiune de cenzura, Viorica Dancila.
Consultand HG aprobate de Guvern, cele opt investitii importante – Spitalul Regional de Urgenta Craiova, infrastructura Bazei 57 Aeriana din cazarma 888 Mihail Kogalniceanu, punct control si cai de acces in cazarma 727 Borcea, realizare pavilioane noi - centru instruire, magazii, soproane si cazarma 525 Focsani, lucrari de interventie la pavilionul A din cazarma 901 Timisoara, corp invatamant - cazare si bazin de antrenamente, modernizare si extindere capacitate de operare in portul Ovidiu, respectiv modernizare si extindere capacitate de operare in portul Medgidia – au o valoare insumata ce reprezinta peste 24 miliarde lei, echivalentul a 5 miliarde euro.
Cum functioneaza mecanismul general pentru implementarea si controlul financiar al sumelor alocate Romaniei prin Fondul de Solidaritate al UE
Dupa finalizarea sedintei, printr-un comunicat, membrii Executivului au subliniat, printr-un comunicat, ca mecanismul general pentru gestionarea si controlul financiar al sumelor acodate Romaniei prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) are ca scop inlaturarea pagubelor provocate de dezastrele naturale. Decizia din ultima sedinta a Executivului da astfel unda verde utilizarii sumei de peste 8,192 milioane euro, pe care Comisia Europeana a mobilizat-o in cursul lunii octombrie pentru Romania prin FSUE, in scopul refacerii infrastructurii publice afectate de inundatiile din vara anului 2018 in nord-estul tarii.
„Banii urmeaza sa fie virati Romaniei in perioada imediat urmatoare, in contul Secretariatul General al Guvernului (SGG) in calitate de autoritate coordonatoare si de management pentru FSUE. Romania are la dispozitie un termen de 18 luni pentru a utiliza si consuma acesti bani, termen care curge odata cu transferul grantului in contul SGG. Conform Regulamentului FSUE, orice suma ramasa neutilizata la finalizarea perioadei de implementare trebuie returnata Comisiei Europene”, au explicat guvernantii.
Hotararea de Guvern aprobata in sedinta, privind acest mecanism general, stabileste raporturile dintre institutiile implicate si aspectele financiar-contabile legate de decontarea cheltuielilor eligibile aferente operatiunilor de urgenta si recuperare efectuate pentru inlaturarea pagubelor provocate de dezastre naturale. Reglementarile se aplica atat pentru implementarea grantului FSUE acordat Romaniei, ca urmare a inundatiilor din vara anului 2018, cat si altor granturi ce vor fi alocate in viitor Romaniei din FSUE.
Aspectele specifice privind valoarea ajutorului financiar repartizat fiecarei autoritati de implementare, responsabilitatile si atributiile partilor, precum si documentele justificative care trebuie inaintate de autoritatile de implementare pentru fiecare operatiune solicitata spre decontare autoritatii coordonatoare si de management pentru FSUE vor fi stabilite ulterior, prin acordurile de implementare subsidiare incheiate cu fiecare autoritate de implementare in parte.
Rambursarea efectiva din FSUE a cheltuielilor publice eligibile se realizeaza strict pe baza unui proces de evaluare a documentelor justificative tehnice si economice inaintate de beneficiarii finali, in conformitate cu procedurile de justificare agreate cu Comisia Europeana. Trebuie mentionat ca repartizarea initiala a grantului catre fiecare autoritate de implementare, stabilita prin acordurile de implementare, este doar estimativa, existand posibilitatea realocarii sumelor necheltuite intre autoritatile de implementare.
Secretariatul General al Guvernului, prin Directia Coordonare Politici si Prioritati, in calitate de autoritate coordonatoare si de management pentru FSUE, are responsabilitatea de a verifica permanent indeplinirea conditiilor de accesare a FSUE de catre Romania si de a elabora documentatia necesara in vederea solicitarii unei contributii financiare din FSUE, prin depunerea unei aplicatii.
Suma de peste 8,192 milioane euro a fost mobilizata de Comisia Europeana, prin FSUE, in scopul refacerii infrastructurii publice afectate de inundatiile din vara anului 2018 in Regiunea Nord-Est, ca urmare a demersurilor facute de Guvern si de autoritatile locale.
Guvernul a colaborat cu autoritatile locale pentru fundamentarea aplicatiei pe care Romania a depus-o pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate, in baza unei evaluari foarte atent realizate a pagubelor inregistrate cu privire la principalele categorii de infrastructuri/cheltuieli de urgenta.
Granturile din FSUE primite de Romania se utilizeaza pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile aferente urmatoarelor tipuri de operatiuni de urgenta si de recuperare prevazute de Regulamentul (CE) nr. 2012 din 2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, cu modificarile si completarile ulterioare, efectuate de catre beneficiarii finali eligibili cu respectarea prevederilor legislatiei nationale si europene si care sunt finalizate pana la expirarea termenului de implementare a subventiei, respectiv:
a) repunerea in functiune a infrastructurilor si a instalatiilor in domeniile energiei, apelor si apelor uzate, telecomunicatiilor, transporturilor, sanatatii si invatamantului;
b) furnizarea de cazare temporara si finantarea serviciilor de salvare pentru satisfacerea nevoilor populatiei afectate;
c) securizarea infrastructurilor de preventie si masurile de protejare a patrimoniului cultural;
d) curatarea zonelor sinistrate, inclusiv a zonelor naturale, in concordanta, dupa caz, cu abordarile centrate pe ecosisteme, precum si refacerea imediata a zonelor naturale afectate, in scopul evitarii efectelor imediate provocate de eroziunea solului.
Beneficiarii finali pot fi unitatile administrativ-teritoriale din zonele afectate, precum si entitatile publice care utilizeaza/administreaza fonduri publice si/sau patrimoniu public si care functioneaza in subordinea/coordonarea sau dupa caz, in cadrul/sub autoritatea ministerelor de linie, care au efectuat oricare dintre tipurile de operatiuni eligibile mentionate anterior.
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este un instrument financiar nerambursabil creat la nivelul Uniunii Europene pentru situatii de urgenta, reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, modificat de Regulamentul (UE) nr. 661/2014.
Exproprierile de la Otopeni, inca un pas spre extinderea Aeroportului „Henri Coanda”
Dupa finalul sedintei, reamintind ca s-a aprobat si HG privind exproprierile de la Aeroportul Otopeni pentru constructia noului terminal, ministrul demis al Transporturilor, Razvan Cuc, a reiterat si ca urmeaza sa fie lansata licitatia pentru edificarea noului terminal la Aeroportul Otopeni, cu o valoare estimata la 700 de milioane de euro. Potrivit lui Razvan Cuc, banii pentru investitia in noul terminal vor proveni din fonduri europene si din bugetul companiei de aeroporturi. Ministrul de resort a mai explicat ca, initial, Aeroportul Otopeni a fost proiectat la o capacitate de 7 milioane de pasageri pe an si acum inregistreaza un trafic de 14 milioane de pasageri pe an, iar noul Guvern ar trebui sa tina cont ca lucrarile de extindere sunt o necesitate obiectiva.