In cadrul lucrarilor conferintei anuale organizate de Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), referindu-se, in prezentarea sa, la diversele aspecte privind relatia dintre politica fiscal-bugetara si cresterea economica, presedintele Consiliului Fiscal (CF) si economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, a subliniat ca in tara noastra s-ar putea construi o autostrada importanta in fiecare an daca s-ar atinge o rata de colectare a TVA-ului ca in Bulgaria.„In Bulgaria exista un gap de TVA de 13,56%. Noi avem 36%. Daca noi am colecta precum Bulgaria (...), am avea venituri bugetare in plus de 3,8 miliarde euro, ceea ce reprezinta o autostrada mare in fiecare an. Este ceva colosal ca dimensiune a impactului! Deci, daca noi am colecta TVA-ul ca in Bulgaria, am putea construi o autostrada lunga, Comarnic - Brasov, in fiecare an, ca sa fie foarte clar mesajul. Diferentele sunt foarte mari intre noi si bulgari. Spre exemplu, la TVA, ei colecteaza 9,3% din PIB, noi doar 6,2%, in conditiile in care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%. Diferentele sunt destul de mari la accize, ei au 4,9%, noi avem 3,2%. Accizele noastre sunt mai mari decat ale lor", a subliniat Ionut Dumitru.
Potrivit presedintelui Consiliului Fiscal, dinamica structurii cheltuielilor bugetare este in dezacord cu cresterea economica pe termen lung, existand o pondere mare si in cresterea cheltuielilor neproductive, concomitent cu o scadere a puternica a cheltuielilor productive, precum investitiile. Astfel, dupa cum avertizeaza Ionut Dumitru, veniturile fiscale sunt la cote minime istorice, mai precis la 25,8% din PIB, in conditiile in care media europeana este la 40% din PIB, dar anvelopa salariala a crescut la maxime istorice in 2018, urmand sa ajunga la 10,8% din PIB, depasind cel mai inalt nivel atins pana in prezent – si anume, de 10,4% din PIB, in anul 2009. Si aceasta in contextul in care investitiile publice au scazut foarte mult in ultima perioada, la 2,6% in 2017, iar media europeana este de 2,7%.
„Suntem, practic, cu investitiile publice la nivelul la care eram inainte de a adera la Uniunea Europeana, ca si cum nu am avea fonduri europene alocate si am avea investitii publice foarte reduse, ceea ce nu poate fi sustenabil. O pondere la fel de scazuta a investitiilor publice am mai avut in anii 2004-2005”, a adaugat Ionut Dumitru.
Presedintele Consiliului Fiscal a mai facut cateva consideratii si cu privire la datoria publica, explicand ca Romania are un nivel scazut al datoriei in PIB fata de alte state europene, „dar nu ar trebui sa ne comparam si nici sa ne uitam la criteriul de la Maastricht, de 60% din PIB, pentru ca nu ar avea cine sa finanteze o astfel de datorie publica”.
„Pentru tarile dezvoltate, studiile arata undeva in jur de 85-90% din PIB ca prag peste care datoria publica are impact negativ asupra cresterii economice. Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai jos, unii autori arata ca ar fi de 35-40%, altii se refera la 30-60%. Pentru Romania, BNR are o estimare de 40-45%, ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creste foarte tare. Suntem, din pacate, foarte aproape de acest prag. Daca ne uitam la cum a evoluat datoria publica in Romania, ea a crescut foarte mult in perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Factura de salarii si bunuri si servicii trebuie rationalizata. Exista si din ce in ce mai multe pensii speciale, ceea ce nu e deloc normal si echitabil. Suntem inca, in comparatie cu statele europene, semnificativ mai jos decat media europeana, insa trebuie sa precizam un lucru: acest 60% datorie publica, si anume criteriul de la Maastricht, nu trebuie sa fie un reper pentru noi in faza noastra de dezvoltare. La nivelul nostru de dezvoltare economica, 60% din PIB ar fi mult prea mult, in conditiile in care constrangerea cea mai importanta este legata de faptul ca nu ar avea cine sa cumpere, sa finanteze o asemenea datorie publica, intrucat datele arata ca deja sistemul bancar local este supraexpus pe titluri de stat. Practic, 22,3% din totalul activelor bancare reprezinta expunerea bancilor fata de sectorul guvernamental. Astfel, din perspectiva pozitionarii la nivel european, Romania are a doua cea mai mare pondere a expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental, dupa Ungaria”, a mai spus conferentiarul.
In alta ordine de idei, Ionut Dumitru a facut referire la relatia dintre deficitul bugetar si cresterea economica, mentionand ca nu exista o corelatie intre acestea.
„Circula si in societatea romaneasca butada ca ne trebuie deficite mari pentru a converge mai rapid, ca altii s-au dezvoltat pe deficite. Din pacate, lucrul acesta nu este deloc adevarat. Daca ne uitam la cifre, nu deficitele bugetare sunt panaceul cresterii economice. Daca ne uitam la Bulgaria pe un orizont destul de lung de timp, intre anii 1995 si 2017, Bulgaria a avut surplusuri bugetare de 2,17% in medie si a avut o crestere economica similara cu a noastra, de 2,99% versus 3,1%", a concluzionat Ionut Dumitru. Pentru a descarca expunerea sustinuta la conferinta AAFBR de presedintele Consiliului Fiscal, click aici!
