Activitatea economica va atinge probabil o dinamica mai ridicata in 2022 decat se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evolutiei peste asteptari din semestrul I, iar cresterea ei va decelera puternic in 2023 si se va revigora doar usor in 2024, potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 8 noiembrie 2022.
"Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca activitatea economica va atinge probabil o dinamica mai ridicata in 2022 decat se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evolutiei peste asteptari din semestrul I, iar cresterea ei va decelera puternic in 2023 si se revigora doar usor in 2024, in contextul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate, precum si pe fondul conduitei politicii monetare si al consolidarii fiscale, contrabalansate doar partial ca impact de absorbtia de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implica o inflexiune relativ mai ampla in evolutia gap-ului PIB, in conditiile in care, dupa ce si-a marit din nou valoarea pozitiva in trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este asteptat sa se restranga relativ rapid si sa coboare mai accelerat in teritoriul negativ incepand cu trimestrul IV 2023", se spune in minuta BNR.
Potrivit sursei citate, s-a aratat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, insa in conditiile decelerarii semnificative a cresterii acestuia in semestrul II al anului curent si mai cu seama in 2023, indeosebi pe fondul inflatiei ridicate si al evolutiilor de pe piata muncii, precum si sub influenta cresterii ratelor dobanzilor la creditele si depozitele populatiei.
O temperare considerabila de ritm este de asteptat in semestrul II 2022 si in cazul formarii brute de capital fix, urmata insa de o reaccelerare in 2023, au concluzionat membrii Consiliului, evocand incertitudinile crescute si efectele generate pe plan intern si global de escaladarea razboiului din Ucraina, precum si trendul de inasprire a conditiilor financiare la nivel mondial, dar si probabila intensificare a absorbtiei fondurilor europene in 2023, inclusiv prin programul Next Generation EU, de natura sa sustina investitii publice si in energie si transport, cu efecte de antrenare in sectorul privat.
Conform BNR, din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuala a PIB atat pe ansamblul anului 2022, cat si in anul viitor, dar in scadere semnificativa, in conditiile unei decelerari relativ mai accentuate a cresterii volumului importurilor, fata de cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii, corelata in principal cu evolutia absorbtiei interne. Deficitul de cont curent este insa asteptat sa se majoreze ca pondere in PIB si in anul curent, mai pronuntat decat in proiectia precedenta, indeosebi sub influenta deteriorarii raportului de schimb, iar in 2023, in urma unei scaderi usoare, sa ramana semnificativ peste standardele europene, evolutii considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflatiei, costurilor finantarii externe si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice.
In acelasi timp, au fost evidentiate incertitudinile si riscurile considerabile la adresa perspectivei activitatii economice si a evolutiei pe termen mediu a inflatiei generate de escaladarea razboiului din Ucraina si de extinderea sanctiunilor asociate, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.
Membrii Consiliului au subliniat in mai multe randuri importanta atragerii fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri majore sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la executia bugetara din primele noua luni ale anului, precum si la potentialul impact bugetar al masurilor aplicate in actuala conjunctura in vederea sprijinirii populatiei si firmelor, dar si la cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de crestere a costului finantarii. Din aceasta perspectiva, deosebit de importante au fost considerate caracteristicile urmatoarei rectificari bugetare din anul curent, precum si coordonatele proiectului de buget pentru 2023. Totodata, s-a aratat ca, in conditiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat reclama majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% a1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. A fost subliniata din nou importanta dozajului masurilor si a calibrarii conduitei politicii monetare in actuala conjunctura, pentru o ancorare eficace a expectatiilor inflationiste, in conditiile unor costuri cat mai reduse in termenii cresterii economice, avand in vedere si efectele contractioniste majore generate de socurile ample pe partea ofertei, indeosebi de criza energetica, dar si cerinta progresului consolidarii bugetare.
De asemenea, s-a sustinut necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.