In cadrul reuniunii „Consiliului Afaceri Generale - format coeziune” a fost dezbatut cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea si au fost aprobate Concluziile Consiliului privind „Coeziunea in Europa in perspectiva anului 2050”, validate la nivelul COREPER - Comitetul Reprezentantilor Permanenti ai guvernelor statelor membre pe langa Uniunea Europeana din data de 18 mai 2022.Cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea prezinta o prima imagine a impactului pandemiei COVID-19 la nivel regional. Mai mult, arata atat tendinte pozitive, cat si negative la nivelul regiunilor UE, oraselor si zonelor rurale. Raportul evalueaza coeziunea economica, sociala si teritoriala in UE. Arata ca regiunile mai putin dezvoltate au ajuns din urma, dar ca multe regiuni in tranzitie au ramas blocate intr-o capcana a dezvoltarii. In plus, decalajul tot mai mare in materie de inovare va face mai dificila recuperarea din urma a ambelor tipuri de regiuni.
„Prin infiintarea a 8 programe si autoritati de management regionale, Romania face pasi importanti in descentralizarea si debirocratizarea administrarii fondurilor aferente politicii de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027. Dincolo de avantajele indiscutabile oferite de faptul ca administratiile locale isi pot lua de acum soarta in maini, cum se spune, pentru investitii specifice, provocarea va fi de a alinia strategiile regionale si teritoriale cu cerintele specifice din regulamentele europene. Concluziile Consiliului privind raportul de coeziune demonstreaza clar ca o abordare unica nu este cea mai eficienta cale de urmat pentru ca banii europeni sa produca efectul asteptat in imbunatatirea vietii fiecarui roman”, a explicat ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Marcel Bolos.
Reprezentantii Comisiei Europene au punctat ca nu exista un conflict intre obiectivele europene si prioritatile regionale, dar este nevoie de flexibilitate mai mare in implementarea instrumentelor existente pentru a putea raspunde specificitatilor regionale si locale. Comisarul European pentru Politica Regionala, Elisa Ferreira a anuntat ca in urmatoarea perioada CE va veni cu un pachet de masuri care sa permita transferul alocarilor intre prioritatile de investitii, precum si posibilitatea fazarii proiectelor de peste 2 milioane de euro, astfel incat proiectele sa poata fi continuate in exercitiul financiar 2021-2027, dar ca banii alocati acestei perioade de programare sa poata fi utilizati pentru acele prioritati de investitii unde exista un portofoliu matur de proiecte la nivelul programelor operationale.
„In Romania nu poate fi promovata eficient competitivitatea asteptata la nivel european fara a dezvolta intai o infrastructura de baza. Investitiile concomitente si complementare finantate din Politica de Coeziune 2021-2027 si din PNRR reprezinta sansa noastra istorica pe care nu trebuie sa o ratam cu niciun pret!”, a completat ministrul Marcel Bolos.
Tot la Luxemburg, in cadrul unei intrevederi cu oficialii BEI, s-a prezentat posibilitatea cofinantarii proiectelor din domeniul infrastructurii de transport si sanatate aferente Planului National de Redresare si Rezilienta, astfel incat proiectele sa poata fi implementate in termenele asumate.
In acest sens a fost agreata continuarea la nivel tehnic a discutiilor in urmatoarele saptamani pentru a stabili exact portofoliul de proiecte pentru care BEI va putea oferi sprijin in vederea asigurarii necesarului de finantare care se adauga alocarilor din cadrul PNRR. Nu in ultimul rand, BEI si-a aratat deschiderea pentru a asigura expertiza tehnica pentru planul de investitii ce vizeaza dezvoltarea infrastructurii de irigatii si de utilizare eficienta a apei pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice.
Discutiile au vizat si o serie de detalii pentru a pune la punct implementarea Fondului de fonduri din cadrul PNRR. Reamintim ca BEI va gestiona fonduri in valoare de 300 milioane euro pentru digitalizare, actiune climatica si alte domenii de interes.
