In contextul adancirii crizelor care afecteaza Romania in ultimele luni, AmCham Romania reitereaza apelul la responsabilitate si solicita reprioritizarea agendei publice in jurul solutiilor de care Romania are nevoie pentru a depasi provocarile prezente, pentru a reduce pierderile umane si pentru a optimiza situatia bugetara si macroeconomica.Riscurile macroeconomice care au potentialul de a crea dezechilibre majore in lipsa unei abordari coerente si sustenabile pe termen lung, sunt, in opinia membrilor AmCham accelerarea inflatiei si pericolul unei spirale inflationiste, cresterea datoriei suverare, dependenta ridicata de importurile de energie, mentinerea unui deficit bugetar foarte ridicat, evolutia demografica nefavorabila, toate amplificate de impactul pandemiei si de eficienta gestionarii acesteia.
La acestea se adauga intensificarea perceptiei de risc pe pietele financiare internationale, fapt care ar penaliza economia Romaniei, care se confrunta cu persistenta deficitelor gemene.
“Pe fondul stabilitatii si predictibilitatii asteptate la inceputul anului 2021, increderea in climatul investitional si de afaceri oferit de Romania a ajuns in vara la cote record, iar in septembrie, odata cu declansarea crizei politice, s-a prabusit pana la nivelul inregistrat la debutul pandemiei, conform unui sondaj derulat de AmCham intre 24 – 28 septembrie. Intre timp s-au suprapus agravarea crizei medicale, cresterea inflatiei, blocajul pe lanturile de aprovizionare. Instabilitatea, impredictibilitatea si masurile impuse fara o evaluare reala a impactului in economie scad apetitul investitional si destabilizeaza companiile prezente in Romania” a declarat Presedintele AmCham Romania Ionut Simion.
Constructia bugetului de stat pentru anul 2022 este in viziunea AmCham una dintre prioritatile agendei economice care a fost trecuta in plan secund din cauza tensiunilor si negocierilor din arena politica.
Mai mult, momentul politic actual accentueaza riscul unor masuri populiste care la nivelul bugetului se vor reflecta in adancirea si mai puternica a deficitului bugetar structural, si asa unul dintre cele mai ridicate din regiune, perpetuat chiar si in perioadele de crestere economica foarte mare cum este anul 2021.
Eventuale cresteri ale cheltuielilor publice sunt la acest moment nesustenabile si imposibil de acoperit din veniturile bugetare, ceea ce va creste nivelul datoriei publice, nevoia de imprumuturi de pe pietele financiare si riscul unor masuri fiscale ad-hoc, cu efecte imprevizibile. Atenuarea impactului accelerarii inflatiei, a cresterii preturilor la energie si la alte produse si servicii nu se poate face prin masuri care sa transfere, chiar si doar pe termen scurt, povara de la o categorie de contribuabili la altele.
Contextul complicat pe care Romania il travereaza face cu atat mai necesar un proces riguros de analiza si consultare transpartinica pe marginea constructiei bugetare pentru 2022 si indepartarea de practica negocierii bugetului pe criterii pur politice.
In viziunea AmCham, imperativele pentru planificarea bugetara si pentru calendarul de reforme pentru anul 2022, includ:
- Continuarea consolidarii fiscal bugetare, cu atit mai mult cu cat este o conditionalitate asumata via PNRR si prin procedura de deficit excesiv in care se afla Romania.
- Mentinerea alocarilor de investitii publice productive, cel putin la nivelul alocarilor pentru anul 2021.
- Stabilizarea cheltuielilor publice si limitarea angajarii unor cheltuieli suplimentare.
- Demararea reformei in administratia publica.
- Cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare prin modernizarea si digitalizarea administratiei fiscale.
- Imbunatatirea finantarii deficitului de cont curent foarte ridicat prin atragerea de investitii straine si absorbtia finantarilor europene.
- Asigurarea unui cadru fiscal competitiv prin mentinerea sistemului de cota unica si aplicarea acesteia in mod echitabil, fiind deja dovedit drept un sistem adecvat pentru economia Romaniei si atractiv pentru investitori. Concomitent, este nevoie de masuri care sa incurajeze atragerea de investitii cu valoare adaugata mare.
- Reducerea deficitului comercial prin investitii prioritare pentru cresterea capacitatii de productie in domeniile responsabile pentru cele mai mari volume de importuri.
- Mentinerea unei perspective macroeconomice favorabile, determinanta pentru pastrarea calificativelor agentiilor de rating suveran, si implicit pentru atragerea de capital.
Prelungirea tensiunilor politice are consecinte nefavorabile pentru climatul investitional, si inceputul anului 2022 se anunta a fi o perioada caracterizata de socuri suprapuse din sfera ofertei si cu distorsiuni la nivelul lanturilor mondiale de productie, care se resimt deja in sfera industriei.
Pentru ca s-a pierdut ocazia de a demara procese de consolidare si reforme profunde in anul 2021, scurtandu-se fereastra de oportunitate de care Romania ar fi putut beneficia intre doua cicluri electorale, este cu atat mai important ca in urmatorii doi ani sa existe vointa politica, angajament si capacitate de a raspunde adecvat crizelor prezente dar si de a recupera decalajele care continua sa afecteze potentialul de dezvoltare si crestere a relevantei economice a Romaniei in plan regional si European.
