In cadrul raportului privind situatia macroeconomica pentru anul 2015 si proiectia acesteia in perioada 2016-2018, prezentat in acelasi timp cu proiectul de buget, Guvernul Romaniei arata faptul ca reforma investitiilor publice, prin cresterea substantiala a fondurilor alocate cofinantarii proiectelor europene si prioritizarea investitiilor publice semnificative, reprezinta o necesitate obiectiva. „Astfel, in conformitate cu obiectivele generale si specifice mentionate in diverse acte normative, in procesul de elaborare a listei proiectelor de investitii publice semnificative ce vor fi realizate cu prioritate au fost avute in vedere principiile si criteriile de prioritizare a proiectelor de investitii publice, respectiv punctajul acordat de catre ordonatorii principali de credite, precum si indicatorii de performanta economica a proiectului de investitii publice si angajamentele asumate de Romania, in calitate de imprumutat sau in alta calitate, in cadrul unor acorduri de imprumut cu institutii financiare internationale ori prin alte acorduri”, se mentioneaza in documentul citat. In anul 2015 cheltuielile destinate investitiilor insumeaza 44,8 miliarde lei, cu 8,7 miliarde lei mai mult ca in 2014, reprezentand aproximativ 6,3% din Produsul Intern Brut - PIB si o pondere in totalul cheltuielilor bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale ca in 2014. Mai mult, oficialii guvernamentali sustin ca va fi posibila o crestere a acestora la 48,17 miliarde lei in 2016, cu o pondere de 19,1% din cheltuielile totale si de 6,4% din PIB, dupa care aceste cheltuieli de investitii se vor plasa la 48,1 miliarde lei in 2017 (18,5% din cheltuielile totale si 6,1% din PIB), respectiv la 48,9 miliarde lei in 2018 (circa 18,3% din cheltuielile totale si 5,9% din PIB), ceea ce reprezinta de fapt o echilibrare pe termen mediu. In acceptiunea Executivului, cheltuielile de investitii anuntate anterior cuprind cheltuielile aferente programelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile post-aderare (FEN post-aderare), cheltuielile de capital si cele aferente programelor cu finantare rambursabila. “Prioritizarea investitiilor publice va fi consolidata pentru fructificarea potentialului de crestere economica. Unul din angajamentele asumate de Romania cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana consta in reorientarea cheltuielilor de investitii publice, in vederea realizarii unei treceri treptate de la investitiile finantate integral din surse nationale, la investitii cofinantate din fonduri UE. Precizam, de asemenea, ca aceasta prioritizare indicativa nu implica o excludere de la finantare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare”, mai sustin membrii Guvernului.
Primii zece ordonatori de credite sustin 115 investitii semnificative
In ceea ce priveste proiectele prioritare, primii zece ordonatori de credite au transmis 115 proiecte de investitii publice semnificative, din care 66,96% sunt finantate prin diverse programe europene si 33,04% vor fi sustinute integral de la bugetul de stat. Dintre cele aflate in derulare, care au obtinut punctaje ridicate in procesul de analiza si evaluare, se disting obiectivele (co)finantate prin diverse programe ale UE, cum ar fi: constructia Autostrazii Orastie - Sibiu, km 0+000 - km 82+070; reabilitarea liniei de cale ferata Brasov-Simeria, componenta a Coridorului IV Pan-European, pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h, sectiunea Sighisoara-Coslariu (proiect finantat din titlul 56.03 - Programe din Fond de Coeziune); constructia obiectivului Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP); masura ISPA 2000/RO/16/P/PT/001 - reabilitarea sectiunii Baneasa-Fetesti de pe linia de cale ferata Bucuresti-Constanta; constructia autostrazii Timisoara-Lugoj si a variantei de ocolire a orasului Timisoara la standard de autostrada, km 44+500 - km 79+625; finalizarea digului de larg in Portul Constanta (finantat din titlul 56.01 - Programe din Fondul de Dezvoltare Regionala); constructia variantei de ocolire a municipiului Brasov; reabilitarea DN 56, Craiova-Calafat, km 0+000 - km 84+020; imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila, km 375 - km 175 (obiectiv finantat din titlul 56.03 - Programe din Fond de Coeziune, din titlul 84.01.55.01 - Transferuri interne, respectiv din 84.01.55.01.28 - Cheltuieli neeligibile ISPA - Fonduri nerambursabile si din 84.08.55.01.09 - Programe ISPA); constructia Autostrazii Sebes - Turda, km 0+000 - km 70+000 si a Autostrazii Lugoj – Deva; reabilitarea DN 76, Deva - Oradea, km 0+000 – km 184+390; modernizarea DN 5, pe sectorul Bucuresti - Adunatii Copaceni; constructia Autostrazii Nadlac - Arad, km 0+000 - km 38+882; protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud) si Eforie Nord, judetul Constanta; reabilitarea DN 6 Alexandria - Craiova; constructia variantei de ocolire a municipiului Constanta la standard de autostrada, km 0+000 - km 21+775; reabilitarea DN 15 Targu Mures - Reghin, km 69+500- km 109+940 si DN 15A Reghin – Saratel, km 0+000 - km 46+597; reabilitarea DN 14 Sibiu - Medias - Sighisoara, km 0+000 - km 51+100 si km 57+500 - km 89+400; sistemul informational pentru managementul integrat al apelor Watman, respectiv stabilitatea, siguranta in exploatare si optimizarea functionala a Teatrului National „ I.L. Caragiale” Bucuresti. Alte obiective semnificative, mentionate de oficialii Executivului, insa de aceasta data finantate exclusiv de la bugetul de stat, vizeaza: canalul navigabil Dunare-Marea Neagra (DCS 300/1978) si canalul navigabil Poarta Alba-Midia, Navodari (DCS 409/1983); refunctionalizarea imobilului Spitalului Clinic de Urgenta cu 300 de paturi din Iasi, lucrare aflata in curs de executie, pentru amenajarea Institutului Regional de Oncologie cu 300 de locuri din Iasi, respectiv autostrada de centura a municipiului Bucuresti - sectorul Centura-Sud, km 52+770 - 100+900. Referindu-se la situatia generala a tarii noastre guvernantii isi manifesta optimismul, precizand ca „rezultatele economice de pana in prezent argumenteaza posibilitatea realizarii unei cresteri economice de 2,6% in 2014. Avand in vedere contextul economic international si evolutia economica si financiara din zona euro, pentru anul 2015 scenariul de prognoza prevede o crestere a produsului intern brut de 2,5%. Cererea interna va reprezenta motorul cresterii economice, iar pe latura ofertei se estimeaza o imbunatatire a activitatii economice in ramurile industriale cu potential ridicat de export, in sectorul constructiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructura existent in toate domeniile, precum si in sectorul serviciilor”. Pentru a descarca raportul elaborat de Guvern, click aici!