CE imbunatateste previziunile privind cresterea economiei Romaniei in 2023 si 2024

Comisia Europeana a imbunatatit luni estimarile privind cresterea PIB-ului Romaniei in acest an si anul viitor si a mentinut proiectia privind inflatia pentru 2023, conform previziunilor economice de primavara.

Economia romaneasca ar urma sa inregistreze o crestere de 3,2% in 2023 si de 3,5% in 2024, potrivit Executivului european, care avertizeaza, insa, ca intarzierile in implementarea PNRR ar putea reduce investitiile.

In previziunile de iarna, Comisia Europeana estima un avans al PIB-ului Romaniei de 2,5% in 2023 si de 3% in 2024.

Cat priveste inflatia, actualele estimari indica un nivel de 9,7% in 2023 si la 4,6% in 2024, dupa ce, in previziunile anterioare, CE prognoza o inflatie de 9,7% anul acesta si de 5,5% anul viitor.

"Cresterea economiei ar urma sa continue, desi intr-un ritm mai lent decat in 2022, din cauza inflatiei persistente, a inaspririi conditiilor de finantare si a cresterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflatia ar urma sa atinga nivelul de varf in 2023, iar indicele preturilor de consum va ramane peste tinta de inflatie in 2023 - 2024", previzioneaza Executivul comunitar.

Somajul ar urma sa scada doar marginal, mentinand inasprirea pietei fortei de munca si cresterea ridicata a salariilor.

Deficitul bugetar ar urma sa se situeze la 4,7% din PIB in 2023 si sa scada la 4,4% din PIB in 2024, datorita cresterii solide a veniturilor, in urma modificarii Codului fiscal si a nivelului robust al PIB-ului nominal, si a scaderii cheltuielilor ca procent din PIB. Nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma sa se situeze la 45,6% in 2023 si sa ajunga la 46,1% din PIB in 2024, estimeaza Comisia Europeana.

In 2022, economia a inregistrat o crestere de 4,7%, datorita consumului privat solid si a investitiilor robuste. In viitor, inflatia ridicata, inasprirea conditiilor de finantare si un avans economic mai lent al partenerilor comerciali ar urma sa incetineasca cresterea. In pofida acestor turbulente, cresterea consumului privat ar urma sa ramana pozitiva, datorita majorarii salariilor si a pensiilor, precum si a extinderii plafonarii pretului energiei pana in 2025. De asemenea, schemele guvernamentale de sprijin si o piata a muncii rezilienta vor sprijini activitatea economica.

Inasprirea politicii monetare se va mentine, cu o rata a dobanzii de 7%, afectand fluxul de creditare catre economie si investitii. Totusi, planificatele investitii din PNRR si intrarile altor fonduri europene vor compensa impactul inaspririi conditiilor de finantare. Investitiile ar urma sa sprijine semnificativ cresterea economiei in 2023 si 2024, considera sursa citata.

Executivul comunitar estimeaza ca exporturile nete nu vor contribui la cresterea economiei. In pofida subventionarii pretului energiei si imbunatatirii conditiilor comerciale, cererea interna solida va mentine balanta comerciala negativa. Deficitul de cont curent ar urma sa se situeze la 7,6% din PIB in 2023 si la 7,4% din PIB in 2024.

In pofida cresterii economice solide, perspectivele de pe piata muncii raman limitate, deoarece imbatranirea populatiei si migratia in masa afecteaza negativ crearea de locuri de munca. Totusi, integrarea pe piata muncii a persoanelor care au fugit de razboiul din Ucraina si acordarea vizelor pentru muncitorii din afara UE ar putea actiona ca factori atenuanti. Rata somajului ar urma sa scada usor, la 5,4% in 2023 si 5,1% in 2024. Majorarile de salarii au fost solide, in special in sectorul privat, dar pe ansamblul economiei roman sub indicele armonizat al preturilor de consum. Inasprirea pietei fortei de munca, necesitatea de a face fata scaderii puterii de cumparare si inflatia ridicata ar trebui sa contribuie majorari solide de salarii in 2023 si 2024, prognozeaza Executivul comunitar.

Indicele armonizat al preturilor de consum a atins nivelul de varf in noiembrie si apoi a scazut pana la 12,2% in martie, in urma reducerii preturilor energiei. Datorita schemei de plafonare a pretului energiei, nu sunt asteptate schimbari majore ale acestei componente. Totusi, inflatia de baza a continuat sa creasca, in urma majorarilor de preturi la alimentele procesate si servicii.

Deficitul bugetar ar urma sa scada la 4,7% din PIB in 2023, de la 6,2% din PIB in 2022. Cresterea robusta a PIB-ului nominal si taxele ridicate din energie ar urma sa majoreze veniturile guvernamentale in 2023. Cheltuielile ar urma sa creasca mai putin decat PIB-ul nominal, determinate de o moderare a salariilor in sectorul public. Investitiile publice ca procent din PIB ar urma sa creasca, reflectand tintele interne bugetare ambitioase si intrarile masive de fonduri europene. Platile suplimentare catre pensionari, amendarea Codului Fiscal, schema de compensare a pretului energiei, si legislatia anuntata pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale in 2023 sunt luate in calcul la realizarea acestor previziuni, informeaza Comisia Europeana. Costul bugetar net al masurilor de sprijin energetic in previziunile de primavara ale Executivului comunitar sunt estimate la 0,3% din PIB in 2023, fata de 0,4% din PIB in 2022.

Deficitul ar urma sa scada la aproximativ 4,4% din PIB in 2024, in urma scaderii ponderii in PIB a cheltuielilor. De asemenea, cresterea cheltuielilor de capital ar urma sa incetineasca.

Datoria guvernamentala ar urma sa se reduca la 45,6% din PIB in 2023, in urma scaderii deficitului, inainte de a creste la 46,1% din PIB in 2024. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt inclinate in sens negativ. O crestere economica mai redusa, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni de crestere a salariilor in sectorul public, indexarea pensiilor, care in 2024 va incorpora inflatia ridicata din 2022, ar putea avea ca rezultat deficite bugetare mai ridicate, avertizeaza Comisia Europeana.

 

Ancorele pe care se bazeaza estimarile bune privind economia Romaniei in contextul dat raman absorbtia fondurilor europene si implementarea Planului de Redresare si Rezilienta (PNRR), care vor finanta investitiile si implicit vor consolida cresterea economica, considera ministrul Finantelor, Adrian Caciu. Reactia vine dupa ce Comisia Europeana a prezentat luni prognoza de primavara, imbunatatind la 3,2% estimarile privind cresterea economiei in acest an (fata de 2,5% in prognoza de iarna).

"Ancorele pe care se bazeaza aceste estimari bune pentru Romania in contextul dat raman, in continuare, absorbtia fondurilor europene pe care le avem la dispozitie din exercitiul 2014-2020 si din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 precum si implementarea Planului de Redresare si Rezilienta care vor finanta investitiile si implicit vor consolida cresterea economica. Asa cum am anuntat inca din ianuarie (cand spuneam ca vom avea o crestere economica mai mare decat cea prognozata), prognozele se imbunatatesc pe masura ce actionezi credibil si sustenabil. Doua observatii la prognoza CE de astazi: in materie de deficit public ne mentinem insa angajamentul de a atinge un deficit de 4,4% in acest an si acest lucru este foarte posibil daca folosim la maxim ancorele de care am amintit mai sus, adica fondurile europene avute la dispozitie. In ceea ce priveste scaderea ponderii datoriei publice in PIB la 45,6% aceasta trebuie facuta, este in graficul estimat si inseamna consolidarea traiectoriei sustenabila de reducere a datoriei publice a Romaniei", a precizat ministrul Finantelor, pe pagina sa de Facebook.

Saptamana trecuta, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a publicat scenariul de primavara, care mentine neschimbate estimarile din versiunile de toamna 2022 si iarna 2023 asupra evolutiei produsului intern brut, operand ajustari descendente in ceea ce priveste inflatia pentru anul curent si la nivelul anului urmator.

Potrivit CNSP, avansul economic prevazut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflatii inca ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la imbunatatirea estimarilor.

Estimarile de inflatie pentru finalul anului au fost revizuite in scadere la 7,4%, de la 8%, pe fondul unei reduceri mai ample decat s-a prevazut a cotatiilor internationale pentru petrol si pentru bunurile energetice.

 

Scaderea preturilor la energie, reducerea constrangerilor legate de oferta si o piata puternica a fortei de munca au sustinut o crestere moderata in primul trimestru al anului 2023, eliminand temerile legate de o recesiune. Acest inceput, mai bun decat se preconizase, ridica perspectivele de crestere pentru economia UE la 1% in 2023 (comparativ cu 0,8% in previziunile intermediare din iarna) si la 1,7% in 2024 (comparativ cu 1,6% in previziunile din iarna). Revizuirile in sens ascendent pentru zona euro sunt de o amploare similara, cresterea PIB-ului fiind estimata in prezent la 1,1 % in 2023, respectiv la 1,6% in 2024. Pe fondul presiunilor persistente asupra preturilor de baza, inflatia a fost, de asemenea, revizuita in sens ascendent comparativ cu scenariul din iarna, ajungand la 5,8% in 2023 si la 2,8% in 2024 in zona euro.

 

Conform estimarii-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3% in UE si cu 0,1% in zona euro in primul trimestru al anului 2023. Potrivit principalilor indicatori, aceasta crestere ar urma sa continue fara intreruperi in trimestrul al doilea.

Economia europeana a reusit sa limiteze impactul negativ al razboiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, facand fata crizei energetice prin diversificarea rapida a aprovizionarii si prin scaderea considerabila a consumului de gaze. Reducerea semnificativa a preturilor la energie se repercuteaza asupra intregii economii, conducand la scaderea costurilor de productie ale intreprinderilor. La randul lor, consumatorii constata o scadere a facturilor la energie, desi consumul privat ar urma sa se mentina la un nivel scazut, intrucat ritmul de crestere a salariilor ramane sub nivelul inflatiei.

Dat fiind ca inflatia ramane ridicata, conditiile de finantare ar urma sa se inaspreasca si mai mult. Desi se asteapta ca BCE si alte banci centrale din UE sa se apropie de sfarsitul ciclului de crestere a ratelor dobanzii, este probabil ca turbulentele recente din sectorul financiar vor spori presiunea asupra costurilor legate de credite si asupra accesului la acestea, incetinind ritmul de crestere a investitiilor, in special a celor din sectorul rezidential.

 

Dupa ce a atins un nivel maxim in 2022, inflatia totala a continuat sa scada in primul trimestru al anului 2023, pe fondul unei reduceri bruste a preturilor la energie. Inflatia de baza (adica inflatia totala, fara sectorul energetic si cel al alimentele neprelucrate) se dovedeste a fi insa mai persistenta. In luna martie, aceasta a atins un nivel record de 7,6%, dar se preconizeaza ca va scadea treptat in cursul perioadei previzionate, pe masura ce marjele de profit vor absorbi presiunile salariale mai mari si se vor inaspri conditiile de finantare. Estimarea-semnal din luna aprilie privind indicele armonizat al preturilor de consum din zona euro, publicata dupa data-limita a previziunilor de primavara, indica o scadere marginala a ratei inflatiei de baza, ceea ce sugereaza posibilitatea ca acesta sa fi atins un nivel maxim in primul trimestru, conform previziunilor. Pe o baza anuala, in 2023, inflatia de baza din zona euro ar urma sa atinga o valoare medie de 6,1%, dupa care ar urma sa scada la 3,2% in 2024, ramanand peste nivelul inflatiei totale in ambii ani previzionati.

 

Rezilienta economiei UE este consolidata in prezent de o piata a fortei de munca mai puternica decat oricand. Rata somajului din UE a atins un nou record de 6% in martie 2023, iar ratele de participare si de ocupare a fortei de munca au atins niveluri fara precedent.

Se asteapta ca piata fortei de munca din UE sa aiba doar o reactie moderata la ritmul mai lent al expansiunii economice. Cresterea ocuparii fortei de munca este estimata la 0,5% in acest an, dupa care ar urma sa scada la 0,4% in 2024. Se preconizeaza ca rata somajului va ramane cu putin peste 6%. Ritmul de crestere a salariilor s-a accelerat de la inceputul anului 2022, dar a ramas, pana in prezent, cu mult sub nivelul inflatiei. Se preconizeaza cresteri salariale mai sustinute, pe fondul etanseitatii persistente a pietelor fortei de munca, al cresterilor puternice ale salariilor minime in mai multe tari si, in general, pe fondul presiunilor exercitate de lucratori pentru a-si redobandi puterea de cumparare.

 

In pofida introducerii unor masuri de sprijin pentru atenuarea impactului preturilor ridicate la energie, cresterea nominala puternica si eliminarea ultimelor masuri ramase din vremea pandemiei au determinat reducerea in continuare a deficitului public agregat al UE pana la 3,4% din PIB in 2022. In 2023 si, mai pregnant, in 2024, scaderea preturilor la energie ar trebui sa le permita guvernelor sa elimine treptat masurile de sprijin in domeniul energiei, ceea ce va determina noi reduceri ale deficitului, pana la 3,1% si, respectiv, 2,4% din PIB. Se estimeaza ca ponderea datoriei in PIB la nivelul intregii UE va scadea constant pana sub 83% in 2024 (90% in zona euro), dar va ramane peste nivelurile anterioare pandemiei. Se constata o mare eterogenitate a traiectoriilor bugetare din statele membre.

Desi inflatia poate sprijini imbunatatirea finantelor publice pe termen scurt, acest efect se va disipa in timp, pe masura ce vor creste costurile de rambursare a datoriei si cheltuielile publice vor fi ajustate progresiv la nivelul mai ridicat al preturilor.

 

O inflatie de baza mai persistenta ar putea limita in continuare puterea de cumparare a gospodariilor si ar putea impune un raspuns mai puternic in materie de politica monetara, cu ramificatii macrofinanciare ample. Mai mult decat atat, noi episoade de criza financiara ar putea conduce iarasi la cresterea aversiunii fata de risc, ceea ce va determina o inasprire mai pronuntata a standardelor de creditare decat se estimeaza in aceste previziuni. O orientare fiscala expansionista ar alimenta si mai mult inflatia, contracarand efectele masurilor de politica monetara. In plus, pot aparea noi provocari pentru economia mondiala ca urmare a turbulentelor din sectorul bancar sau a tensiunilor geopolitice mai ample. In ceea ce priveste aspectele pozitive, evolutiile mai favorabile ale preturilor la energie ar conduce la o scadere mai rapida a inflatiei totale, cu efecte de propagare pozitive asupra cererii interne. In fine, exista o incertitudine persistenta, determinata de invadarea in curs a Ucrainei de catre Rusia.

Publicarea previziunilor include, pentru prima data, o prezentare generala a caracteristicilor economice structurale, a performantelor recente si a perspectivelor pentru Ucraina, Moldova si Bosnia si Hertegovina, carora Consiliul le-a acordat, in iunie si decembrie 2022, statutul de tari candidate la aderarea la UE.