In data de 5 aprilie 2021, Legea nr. 58/2021 a fost publicata in Monitorul Oficial, urmand sa intre in vigoare joi, 8 aprilie 2021. Noua reglementare aduce modificari importante in materia relatiilor de munca, cu privire la kurzarbeit (legea vizeaza aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicarii unor masuri de protectie sociala adoptate in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca).Cu titlu preliminar, reamintim ca in luna decembrie a anului trecut, OUG nr. 132/2020 care reglementeaza kurzarbeit a suferit modificari succesive, la interval de doar cateva zile, mai intai prin OUG nr. 211/2020, iar mai apoi prin Legea nr. 282/2020 (am scris despre aceste modificari aici).
I. Care sunt principalele modificari?
1. Extinderea limitei pana la care se poate dispune reducerea timpului de lucru
Timpul de lucru va putea fi redus, in cazul reducerii temporare a timpului de munca determinate de starea de urgenta/ alerta/ asediu, cu cel mult 80% din durata zilnica, saptamanala sau lunara, prevazuta in contractul individual de munca. Anterior, limita era de 50% din timpul de lucru. Desi si in decembrie 2020 se urmarise aceeasi extindere la 80%, modificarea a fost invalidata la scurt timp, legiuitorul optand la acel moment pentru limita de 50%.
Totodata, se mentine posibilitatea angajatorilor de a implementa kurzarbeit si in urmatoarele 3 luni de la data incetarii ultimei perioade de stare de urgenta/ alerta/ asediu.
2. Acordul sindicatului reprezentativ/ reprezentantilor salariatilor
Conform Legii nr. 58/2021, acolo unde exista organizatii sindicale indreptatite sa negocieze contractul colectiv la nivel de unitate (i..e, sindicate reprezentative), ori reprezentanti ai salariatilor, kurzarbeit va putea fi implementat de angajator cu acordul organizatiei sindicale/ reprezentantilor salariatilor. Si anterior, in urma modificarilor aduse de Legea nr. 282/2020, acordul sindicatului/ reprezentantilor salariatilor era necesar, insa doar cu privire la procentul din numarul de salariati pentru care s-a dispus reducerea timpului de munca, iar documentul era necesar doar in etapa de decontare a sumelor.
Legea mai stabileste ca angajatorii trebuie sa depuna copia acordului incheiat cu sindicatul reprezentativ/ reprezentantii salariatilor, iar in situatia in care nu exista sindicat reprezentativ/ reprezentanti ai salariatilor, nu mai trebuie depusa copia acordului, ci, in locul ei va trebui depusa doar dovada informarii salariatilor.
Din economia celor doua prevederi rezulta ca intentia legiuitorulului este in sensul de a impune conditia obtinerii acordului partenerului de dialog social valabil ales doar in masura in care acesta exista. Astfel, daca nu exista sindicat reprezentativ si nici reprezentanti ai salariatilor, nu este nevoie de acordul angajatilor, ci de simpla informare a acestora.
3. Modificarea conditiilor privind scaderea cifrei de afaceri
Daca pana in prezent conditia reducerii activitatii, necesara pentru aplicarea kurzarbeit, era evaluata obiectiv in functie de diminuarea cifrei de afaceri din ultima/ penultima luna cu cel putin 10% fata de luna similara din anul anterior, noua reglementare va permite evaluarea reducerii activitatii prin raportare la luna similara ori fata de media lunara a cifrei de afaceri din anul anterior declararii starii de urgenta/ alerta/ asediu, respectiv din anul 2019.
Aceasta modificare tine cont de faptul ca Romania se afla intr-o situatie exceptionala de aproximativ un an, iar forma anterioara a textului de lege ar fi permis recurgerea la kurzarbeit doar de catre angajatorii care inregistreaza scaderi ale cifrei de afaceri din 2021 fata de cea din 2020, desi situatia premisa este tocmai aceea ca in anul 2020 cifrele de afaceri ale multor companii au scazut fata de anul 2019. Astfel, modificarea legislativa apare ca echitabila si ancorata in realitatatile resimtite de mediul econonomic.
4. Suplimentarea indemnizatiei de catre angajator
Legea nr. 58/2021 precizeaza ca, daca bugetul angajatorului destinat platii personalului permite, indemnizatia pentru timpul de lucru redus (i.e., 75% din salariul de baza brut aferent acestor ore) poate fi suplimentata de angajator pana la nivelul salariului de baza integral (i.e., 100%), fara ca acest surplus sa poata fi decontat de la bugetul de stat.
Astfel, se recurge la o solutie similara celei aplicabile in cazul somajului tehnic, unde angajatorii puteau decide suplimentarea indemnizatiei suportate de stat.
5. Clarificari privind interdictia de angajare/ subcontractare
Legea nr. 58/2021 clarifica faptul ca interdictia de angajare de personal pentru activitati identice/ similare cu cele prestate de salariatii al caror timp de munca a fost redus, respectiv subcontractarea de activitati desfasurate de acestia, se aplica la nivelul acelor filialele/ sucursalele/ sedii secundare la nivelul carora se aplica masura reducerii timpului de lucru.
Pe cale de exceptie, angajarea de personal nou/ subcontractarea activitatilor va fi permisa pentru inlocuirea salariatilor al caror program de lucru a fost redus, daca le-au incetat contractele individuale de munca pentru urmatoarele cazuri: (i) situatiile de incetare de drept prevazute de Codul muncii; (ii) cazurile de concediere pentru motive care tin de persoana salariatului (i.e., concediere disciplinara, necorespundere profesionala, etc.); (iii) demisia angajatului. Noua reglementare inlatura astfel inconvenientele aferente incetarilor care se produc independent de vointa angajatorului (inerente vietii unei societati comerciale), clarificand ca pentru inlocuirea acestor salariati va fi posibil sa se angajeze personal/ sa se recurga la servicii externe chiar si in perioadele in care se aplica kurzarbeit.
6. Veniturile suplimentare acordate managementului
Daca in prezent OUG nr. 132/2020 interzice acordarea de bonusuri la salariul de baza pentru structura de management a angajatorilor pe durata aplicarii kurzarbeit, Legea nr. 58/2021 specifica aceasta interdictie in sensul ca va fi interzisa acordarea de prime sau alte venituri in afara de salariul de baza stabilit prin contract, pentru persoanele care asigura conducerea si/sau administrarea societatilor, potrivit Legii nr. 31/1990. Dupa incetarea aplicarii kurzarbeit, ca in prezent, va fi posibila acordarea acestor prime/ venituri suplimentare.
Astfel, se clarifica pe de o parte ca interdictia vizeaza conducatorii societatilor in sensul Legii societatilor (i.e., directori, administratori), iar pe de alta parte ca interdictia vizeaza atat primele (i.e., bonusuri de performanta, prime de sarbatori), cat si alte venituri suplimentare. Desi legiuitorul pare ca se refera la persoanele incadrate cu contract individual de munca, referindu-se la „salariu”, credem ca intentia a fost ca interdictia sa se aplice si remunerarii suplimentare aplicabile conducerii societatilor pe actiuni (or, potrivit Legii nr. 31/1990, acestia nu pot fi incadrati pe baza de contract individual de munca, ci pe baza de contract de mandat).
7. Perioada de reducere a timpului de lucru
Legea nr. 58/2021 va elimina referirea la obligatia angajatorului de a stabili programul de munca pentru intreaga luna. Aceasta modificare pare sa aiba in vedere ca, in ce priveste celelalte zile in care nu se aplica kurzarbeit, programul de lucru este cel obisnuit.
8. Comunicarea deciziei catre salariati
Mentinand obligatia angajatorilor de a comunica deciziile de reducere a timpului de lucru catre salariati cu cel putin 5 zile inainte de aplicarea efectiva a masurii, Legea nr. 58/2021 stabileste ca, in cazul in care intervine o crestere a activitatii angajatorului care necesita suplimentarea personalului/ daca se impune inlocuirea unui salariat care se afla in imposibilitate de a presta activitate conform programului sau de lucru, angajatorii pot comunica salariatilor modificarea timpului de lucru cu cel putin 24 de ore anterior aplicarii efective a masurii.
Ipotezele avute in vedere par sa fie: (i) necesitatea cresterii timpului de lucru (i.e., care anterior a fost redus), respectiv (ii) necesitatea modificarii programului de lucru din cauza imposibilitatii unui salariat de a se prezenta la munca (un exemplu poate fi incapacitatea temporara de munca).
9. Modificari privind documentele justificative necesare pentru decontare
Daca pana in prezent unul din documentele justificative necesare pentru decontarea indemnizatiei era o copie a deciziei privind reducerea timpului de munca semnata de angajat de luare la cunostinta, Legea nr. 58/2021 flexibilizeaza aceasta cerinta, stabilind in locul semnarii deciziei de catre salariat, cerinta depunerii dovezii aducerii deciziei la cunostinta salariatilor, prin orice mijloace folosite de angajator in mod obisnuit pentru comunicarea cu angajatii. Astfel, inclusiv comunicarea prin e-mail sau prin alte mijloace de comunicare scrisa la distanta, utilizate in mod normal de parti, va putea fi luata in considerare de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
Totodata, se elimina cerinta de a depune balanta lunara de verificare din care sa reiasa scaderea cifrei de afaceri, acest document fiind inlocuit de o declaratie pe proprie raspundere a angajatorului, din care sa reiasa indeplinirea acestei conditii.
De asemenea, se elimina din setul de documente copia documentelor de plata a salariilor din care sa reiasa plata indemnizatiei, document cerut in forma anterioara a OUG nr. 132/2020.
10. Actualizarea normelor de punere in aplicare
Conform Legii nr. 58/2021, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 58/2021, Hotararea Guvernului nr. 719/2020 care stabileste procedura de decontare si plata a sumelor acordate in baza OUG nr. 132/2020 va trebui actualizata in mod corespunzator de catre Guvern.
II. Concluzii
Legea nr. 58/2021 contine in general modificari utile, care clarifica ori flexibilizeaza aspecte de interes pentru companiile care vor sa recurga in continuare la kurzerbeit. Totusi, intrucat tehnica legislativa aleasa nu este cea mai oportuna, aflandu-ne in prezenta unor modificari succesive la intervale relativ scurte de timp, recomandam angajatorilor sa trateze cu diligenta sporita decizia de aplicare a kurzarbeit, pentru a se asigura ca vor beneficia de decontarea sumelor aferente din bugetul de stat.
Autori: Ioan Dumitrascu (partener), Cristina Tudoran (senior associate) si Alexandru Moraru (associate)
