In cursul anului 2022 piata locala de vata minerala a inregistrat o cifra de afaceri de circa 153,1 milioane de euro, reprezentand o crestere de aproximativ 42% fata de anul anterior, cand inregistra o valoare de 107,9 milioane euro. Mihai Moia, directorul executiv al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Vata Minerala din Romania (APIVMR) spune ca aceasta evolutie este explicata atat prin majorarea cererii pentru materiale izolatoare (in special pentru vata minerala), dar si prin cresterea ratei inflatiei. Daca in anul 2021, consumul de vata minerala avea o pondere de 28% din totalul pietei de termoizolatii, acesta a crescut in cursul anului 2022 ajungand la nivelul de 31%, conform datelor preluate dintr-un studiu de piata realizat de InterBiz in 2023. Vata minerala bazaltica detinea, la nivelul anului 2022, o pondere de circa 75% din consumul total de vata minerala din Romania, pastrandu-si nivelul comparativ cu 2021 (74%).
APIVMR, afiliata Organizatiei Europene a Producatorilor de Vata Minerala (EURIMA), s-a constituit in mod oficial in decembrie 2011 pentru a oferi informatii si solutii detaliate profesionistilor (proiectanti, constructori, auditori energetici), dar si pentru promovarea standardelor si normelor de folosire a materialelor izolatoare. Din organizatie fac parte companiile Saint-Gobain Construction Products Romania, Knauf Insulation, Rockwool Romania si Fibran.
Mihai Moia este Director Executiv al Asociatiei pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri - ROENEF in Romania si APIVMR. Anterior, dl. Moia a fost Secretar de Stat si Presedinte al Administratiei Fondului pentru Mediu si a detinut mai multe pozitii de Consilier in cadrul Guvernului. Intre 2011-2016, dl. Moia a detinut o pozitie de management in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in Romania, coordonand proiecte de eficienta energetica la nivel national. Dl. Moia si-a dezvoltat cariera profesionala, ocupand pozitii in Deloitte, Institutul European din Romania si Institutul de Economie Mondiala.
- Cum estimati ca va evolua piata de constructii din Romania, in perioada urmatoare?
- Conform datelor statistice puse la dispozitie de INS, la nivelul lunii iulie 2023, comparativ cu aceeasi luna a anului anterior, volumul lucrarilor de constructii, a crescut pe total cu 12,4%. In ceea ce priveste elementele de structura, evolutii au avut loc la lucrarile de reparatii capitale (+33,5%), lucrarile de constructii noi (+10,5%) si la cele de intretinere si reparatii curente (+10,4%). De asemenea, conform analizei obiectivelor de constructii, s-au inregistrat cresteri la constructiile ingineresti (+33,6%) si la cladirile nerezidentiale (+0,4%), in timp ce cladirile rezidentiale au scazut cu 6,4%.
Cu toate acestea, pentru a doua jumatate a anului 2023 se observa o scadere a cererii si exista asteptari ca aceasta tendinta sa continue cel putin in prima jumatate a anului 2024. Un argument in acest sens il reprezinta si numarul autorizatiilor de constructie. De exemplu, in luna august 2023, s-au eliberat 3.115 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 1,9% fata de luna iulie 2023 si in scadere cu 23%, fata de luna august 2022.
- In ce activitati este implicata asociatia in prezent si ce obiective aveti stabilite pe termen mediu si lung?
- Asociatia APIVMR are ca obiective promovarea eficientei energetice si a beneficiilor extinse ale utilizarii vatei minerale in materie de siguranta la incendiu si izolatie fonica, contribuind la imbunatatirea cadrului legislativ si a normativelor din acest domeniu. De asemenea, un obiectiv prioritar pentru Asociatia APIVMR il reprezinta cresterea gradului de constientizare cu privire la beneficiile utilizarii solutiilor de vata minerala, informarea si instruirea cu privire la tehnicile corecte de aplicare, principiile economiei circulare si dezvoltarea unor programe de instruire pentru specialisti sau aplicatori.
- Ce probleme intampina in desfasurarea activitatii producatorii si importatorii de vata minerala din Romania?
- Dintre principalele provocari cu care se confrunta producatorii si importatorii de vata minerala, putem enumera urmatoarele:
- impredictibilitatea si dinamica cadrului fiscal; de exemplu, in aceasta toamna, Codul Fiscal s-a modificat si a fost inclus un nou impozit nou pentru marile companii, eliminarea facilitatilor fiscale din sectorul constructiilor (CASS).
- dificultati in accesarea si implementarea PNRR, fapt care incetineste foarte mult ratele de renovare si eficientizare energetica in Romania;
- modificarea cu greutate a reglementarilor pentru securitatea la incendii in cladiri. In anul 2022, au fost actualizate mai multe norme privind constructia scolilor, spitalelor, creselor, gradinitelor. Toate fac trimitere la normativul actualizat privind securitatea la incendii, pentru care avem un draft in transparenta decizionala de aproape un an de zile. Cea mai mare dificultate in acest sector ramane lipsa fortei de munca.
- Cum se resimt, pe aceasta piata, efectele majorarilor de preturi si ale dificultatilor din lanturile de aprovizionare?
- In prima faza, majorarea preturilor a dus la o scadere a cererii, o incetinire a consumului. Piata s-a redresat din a doua jumatate a anului, iar acum observam un interes sporit, in special din partea proprietarilor de locuinte individuale, care solicita grosimi mai mari pentru termosistemul utilizat la izolarea eficienta a caselor.
De asemenea, existenta unui cadru important de finantari canalizate prin intermediul PNRR, RePower, fondurile de coeziune, bugetul national pentru renovari si constructii noi, reprezinta un important stimulent de dezvoltare sustenabila a pietei de profil. Mai mult, este foarte important ca UAT-urile sa isi canalizeze eforturile pentru accesarea acestor finantari, in vederea imbunatatirii infrastructurii de cladiri din Romania, in acord cu normele din pachetul legislativ "Fit for 55".
- Ce s-a schimbat pe piata de constructii odata cu intrarea in vigoare a directivelor pentru constructii NZEB? Ce concluzii puteti trage dupa aproape 3 ani de la intrarea in vigoare a acestora?
- Desi, conform prevederilor Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), inca de aproape 3 ani, Romania s-a obligat sa se asigure ca toate cladirile noi au consum de energie aproape zero, putem spune ca abia incepand cu adoptarea noii Metodologii de Calcul a Performantei energetice a Cladirilor 2022 - Mc001, in ianuarie 2023, piata constructiilor are un cadru normativ clar si riguros care sa stimuleze atingerea standardului NZEB si sa impuna un nivel corespunzator al calitatii lucrarilor. Totusi, primii ani de conformare cu standardul NZEB pentru cladiri noi au fost esentiali pentru a constientiza faptul ca inca de la faza de proiectare ar trebui sa avem ca obiectiv construirea unei cladiri pentru care sa asiguram:
- performanta energetica ridicata si reducerea emisiilor de carbon;
- climatul interior sanatos (asigurarea confortului termic, acustic, vizual si a calitatii aerului interior);
- calitatea conformarii arhitecturale in vederea asigurarii cerintelor nZEB;
- instalarea de tehnologii moderne si inovatoare.
In contextul actualului proces de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) in vederea adoptarii unei viziuni mai ambitioase, care sa asigure tranzitia energetica a cladirilor de la standard NZEB la cladiri cu emisii zero (ZEB), devenind noul standard pentru cladirile noi sau renovare in profunzime incepand din 2030, Romania are nevoie sa continue eforturile de adoptare a unor reglementari mai ambitioase in materie de construire si renovare a cladirilor, in materie de verificare si control al calitatii lucrarilor executate si de implementare, in cadrul achizitiilor publice, a principiilor de promovare a achizitiilor verzi si evaluare a beneficiilor si costurilor pe toata durata de viata a cladirii. De asemenea, este esentiala instruirea si cresterea gradului de constientizare in randul beneficiarilor cu privire la beneficiile extinse ale utilizarii materialelor sustenabile si a solutiilor inovative, in vederea asigurarii performantei energetice a cladirii, precum si a sigurantei si protectiei sanatatii ocupantilor cladirii.
- Care sunt cele mai mari schimbari pe care le aduce metodologia MC001/2022 si care este impactul exercitat asupra pietei de constructii?
- Noua metodologie MC001/2002 aduce, pe de o parte, o serie de clarificari tehnice cu privire la cerintele pentru conformarea cladirii la standardul NZEB, precum si o flexibilitate cu privire la materialele si solutiile pe care auditorii, proiectantii si constructorii le vor avea in vedere, intr-o maniera integrata, pentru a obtine o reducere substantiala a consumului de energie finala si a emisiilor de dioxid de carbon, precum si o crestere a procentului privind energia consumata din surse regenerabile in cladire. Astfel, inca din faza de proiectare, specialistii vor avea in vedere ca materialele, tehnologiile si sistemele utilizate sa asigure indeplinirea simultana a mai multor cerinte aferente cladirii, precum: nivelul maxim de energie primara, limite maxime de emisii de dioxid de carbon precum si asigurarea a minimum 30% din energia primara totala, din surse regenerabile.
De asemenea, revizuirea formei si continutului certificatului de performanta energetica (CPE), detalierea cuprinsului unui raport de conformare energetica sau al unui raport de audit energetic, reprezinta elemente esentiale venite in sprijinul specialistilor (proiectanti si auditori energetici) pentru a propune beneficiarilor solutii performante cu privire la cresterea performantei energetice a cladirilor, in care calitatea mediului interior sa fie asigurata, indiferent de conditiile exterioare climatice.
De asemenea, conform conceptului de "cost global optim", beneficiarii vor avea in vedere ca materialele de constructii si echipamentele de instalatii utilizate sa fie mai sustenabile, mai eficiente si mult mai atent puse in opera, beneficiile fiind cuantificate pe intreaga durata de viata a cladirii.
- Ce abordare ar trebui sa aiba autoritatile (centrale/ locale) in problematica eficientei energetice? Ce considerati ca ar trebui facut urgent, in acest sens?
- Avand in vedere stocul existent de cladiri ineficiente energetic, tintele ambitioase privind reducerea substantiala a consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera din cladiri pana in 2030, precum si transformarea cladirilor existente in imobile cu emisii zero pana in 2050, autoritatile centrale ar trebui sa urmeze o viziune clara si un plan de actiuni pentru atingerea acestor obiective, cu tinte intermediare la nivelul 2030, 2040. De asemenea, este necesara armonizarea viziunilor strategice ale institutiilor centrale cu responsabilitati in acest sector (Strategia de renovare pe termen lung a cladirilor, PNIESC, Strategia de dezvoltare durabila orizont 2030 etc.), precum si o eficientizare a programelor de finantare, a cresterii capacitatilor tehnice ale Autoritatilor de Management in vederea cresterii gradului de absorbtie, dar si dezvoltarea instrumentelor necesare pentru atragerea finantarilor private. Toate aceste demersuri trebuie sa se faca intr-un parteneriat de dialog cu asociatiile profesionale si cele reprezentand industria, pentru a asigura o calitate superioara atat a documentelor programatice, cat si cresterea gradului de absorbtie a finantarilor disponibile prin calitatea proiectelor depuse si implementare.