REMUS BORZA: Fondurile suverane manageriaza, de regula, excesul de lichiditate

Cine ar fi crezut ca dupa 500 de ani celebra intrebare shakespeariana sa fie atat de actuala? Nu mai putin celebrul Fond Suveran de Dezvoltare si Investitii, copilul de suflet al lui Liviu Dragnea, ne arunca intr-o dilema, aparent fara iesire si fara raspuns. Acest proiect asumat prin chiar programul de guvernare PSD-ALDE a radicalizat si impartit clasa politica in doua mari tabere - pro si contra. Politic, prin forta votului, a castigat tabara pro. Miercuri, proiectul de lege privind infiintarea Fondului a intrunit 174 de voturi “pentru” si 98 “impotriva”.

Cresterea cu peste 10 miliarde euro, in ultimii doi ani, a cheltuielilor bugetare cu salariile personalului din sectorul public si a pensiilor, evident, pune o presiune extraordinara pe Guvern in a gasi solutii de atenuare a deficitelor. Cu un deficit bugetar de 24 miliarde lei anul trecut si 6 miliarde lei pe primele patru luni ale anului curent, un deficit record de balanta comerciala de 12,5 miliarde euro si un deficit structural de peste 3%, pentru care, recent, am fost urecheati de Comisia Europeana, Guvernul trebuie sa ia cat mai repede masuri de ordin fiscal sau bugetar pentru a acoperi aceste gauri. Split TVA, transferul contributiilor de la angajator la angajat, reducerea intr-o prima etapa a contributiilor la Pilonul II de pensii - de la 5,1% la 3,7% - si ca solutie finala nationalizarea pe de-a-ntregul a celor 42 miliarde lei din activul Pilonului II, cresterea fiscalitatii, sacrificarea, ca in fiecare an, a investitiilor sau restructurarea aparatului bugetar pot fi solutii la problema deficitelor. Fiecare dintre aceste propuneri sau masuri implementate deja au starnit reactii vehemente din partea mediului antreprenorial, bancar sau investitional, precum si din zona sindicala.

Un Fond Suveran corect, profesionist si transparent administrat ar putea genera lichiditatea atat de necesara statului. In lume exista peste 100 de astfel de vehicule investitionale. China are cateva zeci. China Investment Corporation este al doilea fond suveran din lume cu active de peste 800 miliarde dolari. Toate tarile din Golf au. Abu Dhabi Investment Authority este cel mai bogat fond suveran din Orientul Mijlociu, cu active de 792 miliarde dolari. Rusia are Fondul de Rezerva, Fondul National de Bunastare, Fondul de Investitii Directe. Cel mai mare fond suveran din SUA este Alaska Permanent Fund cu active de 54 miliarde dolari. Pana si Turcia, dupa “puciul” esuat din 2016, a creat un fond suveran cu o capitalizare de 200 miliarde dolari, chiar daca pana azi nu a reusit sa atraga niciun investitor si nicio finantare de la banci. In Europa cel mai mare fond suveran este cel al Norvegiei, care a ajuns sa fie si cel mai mare si cel mai performant din lume. El s-a constituit in 1998, cu un capital initial de 100 miliarde dolari, pentru ca in prezent activele lui sa depaseasca 1.000 miliarde euro. Anul trecut, a avut un randament de 13,7%, generand astfel un profit de 131 miliarde euro, cam de doua ori bugetul statului roman. Si polonezii, in 2016, au creat Fondul Polonez de Dezvoltare. Cele doua fonduri europene sunt date ca exemplu de catre initiatorii proiectului de lege din Romania. Doar ca exista diferente majore.

Capitalul FSDI se constituie din aport in natura, constand in participatiile majoritare sau minoritate ale statului la 33 de companii, pe cand capitalul social al Fondului Polonez de Dezvoltare se constituie din alocari bugetare, fonduri UE, finantari bancare, emiteri de obligatiuni. Fondul Suveran al Norvegiei s-a creat din excedentul de lichiditate rezultat din exportul de petrol si gaze. De principiu, fondurile suverane manageriaza excesul de lichiditate al respectivelor state. Pe acest criteriu, intalnim doua tipuri de fonduri suverane: Commodity si Non-commodity. Fondurile Commodity valorifica veniturile provenite dintr-o resursa in exces: petrol si gaze in Norvegia, statele Golfului sau Rusia, cupru in Chile, diamante in Botswana. Fondurile Non-commodity administreaza excedentele comerciale din operatiunile de export - China, Singapore sau Coreea de Sud. Din pacate, Romania nu are nici resurse si nici excedente comerciale, ci doar deficite.

Capitalul FSDI se intregeste si cu o parte de aport in numerar de 9 miliarde lei, doar ca modul efectiv de alocare il face inoperabil. Doar 200 milioane lei se transfera de la buget in momentul constituirii fondului. Acesti bani vor fi risipiti pe salariile “specialistilor” si managerilor fondului, pe contracte de consultanta si evaluare. Restul de 8,8 miliarde lei vor veni in transe in urmatorii cinci ani. Orice fond, fie suveran sau de dezvoltare, are nevoie de capital la momentul constituirii lui pentru a putea sa functioneze eficient si sa investeasca in business-uri, obligatiuni, certificate de trezorerie, actiuni sau valute, pentru a obtine profit. Guvernul Romaniei baga intr-o singura oala companii ce activeaza in acelasi sector, fiind intr-o stransa competitie. De exemplu, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, sunt societati producatoare de energie cu o cota de piata cumulata de aproape 75%. Vor fi greu de gestionat probleme ce tin de concentrare economica si concurenta, pe acest subiect urmand a se pronunta si Comisia Europeana.

Initial, anexa 1 la proiectul de lege avea 23 de companii, cat de cat profitabile. Plenul Camerei Deputatilor a mai adaugat zece. Nu vad ratiunea economica pentru care societati precum Posta Romana, CFR, Complexul Energetic Oltenia sau Hunedoara, Administratia Canalelor Navigabile si Administratia Porturilor Dunarii sa fie transferate la Fond. Cumulat, aceste companii au pierderi de peste 1 miliard euro. Daca Guvernul isi propune ca din profitul celor 23 de companii viabile sa acopere pierderile si datoriile celorlalte zece, atunci practic anuleaza orice sansa a fondului de a genera profit, scopul pentru care se infiinteaza un astfel de vehicul. Daca Fondul va fi obligat sa investeasca in constructia de spitale, scoli sau drumuri, iarasi dezideratul de a aduce bani la buget nu va fi atins. Intr-o atare logica investitionala, FSDI va mari si mai mult deficitul bugetar. Azi, statul ia de la cele 33 de companii ce urmeaza sa fie transferate Fondului dividente de peste 2,5 miliarde euro anual. De la momentul constituirii fondului, aceste dividente nu se vor mai duce la buget, ci vor finanta proiectele sociale si implicit paguboase ale acestuia. Niciun fond suveran din lume nu a inglobat in capitalul social societatile statului. De exemplu, Fondul Polonez de Dezvoltare a fost creat sa atraga mai multe fonduri UE si sa coordoneze institutiile, agentiile si bancile implicate in implementarea “Strategiei pentru dezvoltare responsabila”, adoptata de Guvernul polonez in 2016. Romania este printre putinele tari din lume care nu are o astfel de strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung.

Modul heirupist, populist si politicianist in care a fost imaginat FSDI il va impiedica sa-si atinga obiectivul de a genera lichiditate si profit. Prin ocultarea si politizarea managementului Fondului, statul va pierde venituri importante la buget. Fondul, odata lansat la apa, va fi devorat de rechini. Haita rechinilor din ograda partidelor guvernamentale isi va subordona managementul Fondului si implicit al celor 26 de companii din portofoliu la care statul este actionar majoritar, va capusa si decapitaliza Fondul si companiile din subordine prin incheierea unor contracte detrimentale acestor entitati. Peste 500 de baieti destepti au bagat Hidroelectrica in insolventa. La momentul deschiderii procedurii, in 2012, perla energeticii romanesti inregistra pierderi de 170 milioane euro si datorii de 1,2 miliarde euro! Azi, Hidroelectrica este cea mai profitabila companie din Romania. Si-a platit toate datoriile la valoare nominala si inregistreaza un profit operational de 500 milioane euro anual. Acelorasi baieti destepti, carora intre timp li s-au alaturat si altii, li se ofera prada nu doar una, ci 33 de companii.

Scoaterea Fondului de sub incidenta Legii 297/2004 privind piata de capital, a Legii 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata, a OG 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile cu capital de stat, a OUG 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale si a OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa vor face din FSDI o prada usoara atat pentru firmele de casa si baietii destepti ai aliantei PSD-ALDE, cat si pentru marii rechini internationali, care vor avea, in sfarsit, ocazia ca, in baza unor proceduri netransparente si a unor preturi derizorii, sa puna mana pe ultimele companii ale statului. Dupa acest moment, nu ne mai ramane decat sa tragem obloanele si sa punem lacat pe Romania. AVAS, fosta AVAB, a reprezentat cel mai mare jaf al Romaniei secolului XX. FSDI va reprezenta cel mai mare jaf al Romaniei in secolul XXI. AVAS a lichidat peste 7.500 de societati ale statului. Avand deja know-how, managementului politizat al FSDI ii va fi foarte usor sa lichideze participatiile statului la cele 33 de companii din capitalul fondului. Redactarea art. 7 pct. 9 din Legea de infiintare a Fondului devoaleaza fara tagada aceasta intentie: “Pachetele de actiuni aduse aport la capitalul social al FSDI se transfera din proprietatea privata a statului in proprietatea privada a FSDI, acesta putand dispune liber de respectivele actiuni in calitate de bunuri proprii“.