Ordonata 114 impacteaza direct industria constructiilor, aducand avantaje fiscale angajatiilor, insa si o crestere de costuri pentru angajatori. Compania Cromwell Evan Global, o firma indepedenta ce ofera servicii de fiscalitate si consultanta in afaceri, a calculat un posibi impact asupra angajatorilor din industrie:
1. Companiile cu un numar cuprins intre 50 si 800 de angajati, unde ponderea celor care primesc salariul de baza minim brut pe economie este de 40%, vor avea o crestere a costurilor incepand cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsa intre 5-7%.
2. Companiile cu un numar cuprins intre 50 si 800 de angajati, unde ponderea celor care primesc salariul de baza minim brut pe economie este de 60%, vor avea o crestere a costurilor incepand cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsa intre 12-15%;
3. Companiile cu un numar cuprins intre 50 si 800 de angajati, unde ponderea celor care primesc salariul de baza minim brut pe economie este de 80%, vor avea o crestere a costurilor incepand cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsa intre 24-28%.
Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global declara: ”Ordonanta 114 aduce beneficii fiscale angajatilor, insa in ce masura vor putea sustine angajatorii acelasi numar de locuri de munca pe care il puteau sutine pana la 31 decembrie 2018? Este masura cu adevarat benefica economiei intr-o industrie in care practica a aratat ca profitabilitatea scoietatilor este curpinsa intre 5-10% din cifra de afaceri?”
Taxele platibile statului, aferente contractelor de munca ce urmeaza sa intre sub incidenta noii prevederi legislative se vor diminua cu un procentaj cuprins intre 35 si 50%. Insa aceste taxe sunt cu preponderenta datorate de angajat, si nu de angajator.
In prezent, conformul Balantei Fortei de Munca publicata de Institutul National de Statistica la 1 ianuarie 2018, Romania avea aproximativ 700.000 de muncitori care activeaza in industria constructiilor, fie sub forma de contract individual de munca, fie ca liber profesionisti. Daca, teoretic, 300.000 dintre acestia ar putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% si restul beneficiilor aplicabile la contributiile medicale (scutire integrala de la plata contributiei) si sociale (diminuarea acesteia de la 25% la 21.25%) si ar fi platiti in baza unui contract individual de munca cu salariul de baza minim brut pe economie:
- va exista o crestere a puterii de consum de 212% in economie (approx. 375.300.000 lei) aferent unui numar de 300.000 oameni dintr-un numar total de approx 5.630.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanta Fortei de Munca ocupata publicata de INS la 1 ianuarie 2018)
- in schimb se va diminua suma incasata la bugetul de stat cu un procent de 22% (approx. 55.092.000 lei) aferent unui numar de 300.000 de contracte de munca.
Scopul enuntat al modificarii legislative a fost acela de a atrage in tara romanii plecati la munca in strainatate. Spre exemplu, daca pana in luna iunie 2019, inca 300.000 oameni vor decide sa sa intoarca inapoi in Romania, impactul economic pentru primele sase luni ale anului, pentru esantionul de 300.000 oameni mentionati mai sus, la care s-ar adauga inca 300.000, ar fi dupa cum urmeaza:
- va exista o crestere a puterii de consum de 425% in economie (calculata la iunie 2019 vs decembrie 2018, approx. 1.084.050.000 lei) aferent unui numar de 600.000 oameni dintr-un numar total de approx 8.600.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanta Fortei de Munca ocupata publicata de INS la 1 ianuarie 2018)
- vor creste sumele ce urmeaza a fi incasate la bugetul de stat cu un procent de 56% (approx. 139.191.000 lei) aferent unui numar de 600.000 de contracte de munca.
Ca si raspuns la intrebarea in ce masura este benefica noua masura pentru angajatori, scenariul nu pare unul favorabil pentru acestia. Fara a lua in calcul atragerea de forta de munca proaspata din strainatate, care sa poata sa permita o crestere in numarul de proiecte pe care societatile le pot derula, raspunsul nu se arata a fi unul favorabil in cazul companiilor ce se incadreaza in conditiile enuntate in prezentul articol. In cel mai bun scenariu, doar companiile cu un numar de angajati cuprins intre 50 si 800, unde ponderea celor care primesc salariul de baza minim brut pe economie este de 40% ar putea sustine cresterea de costuri generata de noile modificari legislative, insa cu profit zero. Practic, fara o crestere a veniturilor, pentru a supravietui aceste companii se vor vedea in situatia de a isi restructura integral modelul de business (diminuare de costuri concomitent cu cresterea preturilor/tarifelor). In situatia favorabila in care sa presupunem ca noul cadru legislativ va da rezultatele scontate si va atrage parte din forta de munca plecata in strainatate, veniturile la bugetul de stat ar putea creste prin acumularea de noi taxe si impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, in functie de numarul de oameni atrasi. Insa, societatile comerciale se vor afla tot in situatia de a isi reorganiza integral modelul de business deoarece o crestere a numarului de angajati nu poate fi sustinuta fara o crestere a numarului de proiecte si o ajustare corespunzatoare a preturilor fata de clienti.