Impredictibilitatea evolutiei preturilor la materialele de constructii, dificultatile majore pe lanturile de aprovizionare, cresterile greu asimilabile ale preturilor la resursele energetice, impactului conflictului militar de la granita tarii - care a generat probleme complexe in derularea contractelor si a licitatiilor, reprezinta cateva din principalele probleme cu care se confrunta companiile de constructii in 2022. In acest context, finalul de an va fi foarte dificil atat pentru populatie, cat si pentru companii, estimeaza Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO)."Suntem in cursul unei furtuni economice de o violenta pe care inca nu o resimtim integral, potentialul social catastrofal se va vedea incepand cu iarna aceasta, iar predictibilitatea este destul de discutabila pentru modul in care vor fi finantate proiectele. O mare parte din cheltuieli se va duce catre infrastructura militara, o parte catre cheltuieli sociale pentru a ajuta cetatenii sa treaca printr-o perioada care va fi complicata, cu resurse energetice limitate si preturi mai mari la alimente. Aceasta inseamna ca resursele pentru investitii vor fi afectate, iar pentru constructori inseamna impredictibilitate si vor fi eforturi mari pentru a ne adapta la o noua realitate, pe care, deocamdata, incepem sa o simtim", a declarat Laurentiu Plosceanu.
In plus, reducerea coborarea plafonului de aplicare a facilitatilor fiscale de la 30.000 lei la 10.000 lei inclusiv, care afecteaza in primul rand angajatii specialisti (cu pregatire tehnica medie si superioara), cu functii de responsabilitate in companii dar si muncitorii inalt calificati, ar putea avea ca rezultat un nou exod al specialistilor romani catre tarile din vestul Europei, urmand a adanci criza de forta calificata cu care se confrunta deja sectorul.
Probleme majore cu care se confrunta constructorii
- Probleme semnificative in implementarea prevederilor OUG 47/22 si OUG 64/2022 ceea ce conduce la imposibilitatea decontarii valorilor ajustate cu respectarea prevederilor legale in vigoare;
- Tergiversarea semnarii de catre autoritatile contractante a actelor aditionale privind ajustarea preturilor pe contracte;
- Termene foarte lungi de verificare a certificatelor de plata nerespectate de autoritatile contractante;
- Limitarea ajustarii preturilor la data de referinta ianuarie 2019 si neacceptarea de catre Guvern a solicitarii noastre de a excepta lucrarile de consolidare, refacere si restaurare la constructii reprezentand monumente de patrimoniu national (de ex. Cazinoul din Constanta);
- Limitarea ajustarii preturilor la maxim 50%;
- Organizarea de licitatii pe documentatii cu valori neactualizate;
- Colaborarea deficitara in multe cazuri dintre antreprenori si dirigintii de santier;
- Intarzieri majore in Receptia lucrarilor generate de neasigurarea utilitatilor (aceasta nefiind in sarcina antreprenorilor);
- Existenta unei confuzii intre dreptul la ajustarea preturilor (la contractele cu perioada de executie >365 zile) si prima luna de la care ajustarea este aplicabila;
- Existenta a 2 instrumente de garantare (GBE) care se suprapun, antreprenorii fiind dublu penalizati si vaduviti de un cash flow consistent in derularea proiectelor;
- Refuzul anumitor autoritati contractante in a accepta scrisorile de garantie emise de IFN;
- Probleme semnificative in asigurarea riscurilor pe contracte;
- Nu exista o definire clara a proiectelor de infrastructura de transport de interes national sau european;
- Riscuri de abuzuri in materie de documente constatatoare “negative” intermediare la proiectele de infrastructura;
- Problemele generate de modificarea intempestiva a Codului fiscal cu impact direct asupra societatilor de constructii;
- Probleme majore in structura proiectului de Cod al Urbanismului, Amenajarii Teritoriului si Constructiilor;
- Absenta unor programe asumate de mentenanta a infrastructurii rutiere (in special pentru poduri) dar si pentru alte categorii de infrastructura (de ex. stadioane);
- Lipsa fortei de munca de nivel calificat si dificultati in recrutarea si angajarea fortei de munca din state non UE.
"Acestea sunt provocarile momentului si daca vor fi solutionate vor debloca pe termen scurt si mediu anumite proiecte. Pentru ca daca nu se va umbla in zona aceasta proiectele vor incremeni, nu stim cum va fi iarna, nu stim ce se va mai intampla cu finantarile, pentru ca si aici avem un mare semn de intrebare. Vedem o agresivitate din perspectiva alimentarii fondurilor la buget, dar greutati in finantarea activitatilor pe proiecte, iar estimarea noastra este ca aceste dificultati se vor amplifica spre sfarsitul anului, si nu stim cum va incepe anul urmator. Sunt mai multi nori care vin, decat surse de optimism", a precizat Laurentiu Plosceanu.
Principalele masuri propuse de ARACO
- Organizarea in cadrul Guvernului a unei structuri cu competente directe in asigurarea coerentei legislatiei specifice si in verificarea implementarii prevederilor legale;
- Analiza lunara la nivel guvernamental a implementarii OUG care reglementeaza ajustarea preturilor si a modului de plata a creantelor actualizate;
- Actualizarea si imbunatatirea HG 1/2018 prin redimensionarea GBE, clarificarea modului de ajustare a preturilor, mecanismele de asigurare a riscurilor etc);
- Actualizarea si imbunatatirea OUG 64/2022 (incadrarea proiectelor, aplicarea noilor formule de ajustare, eliminarea limitarii ajustarii etc.);
- Reglementarea unui timp minim de lucru pe zi/santier a dirigintelui de santier pentru a asigura verificarea executiei corecte pe fiecare santier si pentru a evita prelungirea nejustificata a aprobarii situatiilor de lucrari;
- Tratarea in mod exceptional in completarea OUG 64/2022 a lucrarilor pentru monumentele de patrimoniu national;
- Actualizarea dinamica a documentarilor de licitatie;
- Verificarea in regim de urgenta a proiectelor de constructii care nu pot fi receptionate din cauza lipsei asigurarii utilitatilor si deblocarea acestor situatii imbunatatind astfel rata de absorbtie a fondurilor comunitare disponibile;
- Corectarea modificarilor la legislatia achizitiilor publice in materie de documente constatatoare "negative";
- Consultari reale si integrate pe proiectul de Cod al Urbanismului, Amenajarii Teritoriului si Constructiilor;
- Promovarea cu celeritate a unor programe specifice de mentenanta a infrastructurii critice (poduri, stadioane etc.);
- Corectarea modificarilor recente la Codul fiscal care afecteaza negativ interesele societatilor de constructii facute cu incalcarea principiilor fiscalitatii!
- Imbunatatirea si flexibilizarea legislatiei si a procedurilor de aducere de forta de munca din statele non UE.
"Venim catre Guvern cu aceste propuneri. Vrem sa imbunatatim situatia, sa fim parteneri in solutii, nu in probleme si credem ca inca sectorul de constructii are un potential care poate sa contribuie la ceea ce inseamna dezvoltarea acestei tari", a conchis Laurentiu Plosceanu.
