In cadrul unei sedinte a Consiliului de administratie s-a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.In discutiile privind evolutia recenta a dinamicii preturilor de consum, membrii Consiliului au evidentiat noua crestere deasupra intervalului tintei consemnata in luna septembrie de rata anuala a inflatiei, care a urcat la 6,29 la suta, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la suta in august si 3,94 la suta in iunie. S-a remarcat ca accelerarea ascensiunii ei in trimestrul III a fost antrenata mai cu seama de componente exogene ale IPC, la fel ca in prima jumatate a anului, si ca principala contributie a apartinut de aceasta data cresterii consistente a preturilor gazelor naturale si energiei electrice in luna iulie, la care s-au adaugat influente venite din continuarea scumpirii combustibililor, precum si din majorarea semnificativa a preturilor legumelor in luna septembrie, localizata totusi la nivelul anumitor produse.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat peste asteptari mersul ascendent in trimestrul III, marindu-se la 3,6 la suta in septembrie, de la 2,9 la suta in iunie. Aproape jumatate din avans a venit insa din cresteri cvasi-generalizate inregistrate pe segmentul alimentelor procesate, prioritar sub impactul scumpirii consistente a materiilor prime pe piata internationala si al maririi costurilor cu energia si transportul, iar o alta proportie insemnata a fost determinata de cresterea tarifelor politelor RCA in luna septembrie, au observat membrii Consiliului. Totodata, contributiile aduse de alte categorii de servicii si de marfurile nealimentare au fost relativ modeste, desi sfera acestora s-a extins usor, probabil in corelatie cu majorarea generalizata a costurilor de operare ale agentilor economici, inclusiv in contextul pandemiei, precum si cu accentuarea marginala a deprecierii in termeni anuali a leului fata de euro in trimestrul III.
In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca accelerarea recenta a cresterii ratei anuale a inflatiei de baza este atribuibila socurilor adverse pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale caror efecte directe si indirecte au fost potentate pe plan intern de cererea sporita de bunuri si servicii manifestata ulterior relaxarii restrictiilor de mobilitate si de ascensiunea asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
Au fost subliniate cresterile accentuate consemnate in ultimele luni de preturile productiei industriale la nivel global si european, dar si pe plan intern - sub influenta urcarii abrupte a preturilor energiei, altor materii prime si transportului, dar si ca efect al crizei semiconductorilor si al altor blocaje persistente in lanturile de productie si aprovizionare -, de natura sa afecteze pe un anumit orizont de timp preturile cvasi-totalitatii bunurilor si serviciilor destinate consumului, inclusiv prin intermediul importurilor. Au fost, de asemenea, semnalate ajustarile ascendente semnificative ale anticipatiilor inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici, insotite doar de o usoara crestere a celor pe termen mai lung, precum si dinamica anuala inca solida a venitului disponibil real, dar in scadere considerabila, inclusiv pe fondul franarii puternice a cresterii anuale a salariului mediu net real.
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au observat ca cea de-a doua varianta provizorie a datelor statistice arata o incetinire mai atenuata a cresterii economiei in trimestrul II decat cea estimata anterior, la 1,9 la suta, ce implica depasirea mai evidenta in acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum si marirea excedentului de cerere agregata usor peste valoarea prognozata in luna august. In acelasi timp, se evidentiaza o majorare mai pronuntata a dinamicii anuale a PIB in trimestrul II pe fondul efectului de baza asociat declinului sau amplu din perioada similara a anului trecut - la 13,9 la suta, de la -0,2 la suta in trimestrul I -, sutinuta de toate componentele majore ale cererii agregate, dar in proportii considerabil diferite si usor modificate fata de estimarile precedente.
Astfel, un aport aproape majoritar a fost adus de consumul gospodariilor populatiei, secondat la mica distanta de cel al variatiei stocurilor, in timp ce contributiei modeste venite din partea formarii brute de capital fix i s-a alaturat, in contextul noii serii de date, cea apartinand consumului administratiei publice. In acelasi timp, se reconfirma diminuarea aportului negativ al exportului net la dinamica anuala a PIB in trimestrul II, desi ceva mai modesta decat se estimase anterior, in conditiile in care cresterea deosebit de ampla a variatiei anuale a exporturilor de bunuri si servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balantei comerciale si-a accentuat insa adancirea fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce, sub influenta relativei ameliorari a balantelor veniturilor, dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a redus considerabil fata de trimestrul I, dar a ramas superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
In ceea ce priveste perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o incetinire mai pronuntata a cresterii PIB non-agricultura in a doua parte a anului curent fata de previziunile anterioare, ce face posibila o restrangere a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrara cresterii usoare anticipate in august. La nivelul de ansamblu al activitatii economice este totusi de asteptat o reaccelerare marginala a cresterii acesteia in trimestrul III, datorita performantelor foarte bune ale agriculturii, precum si o scadere relativ mai temperata a dinamicii ei anuale, care ramane astfel la o valoare deosebit de inalta din perspectiva istorica.
S-a observat ca, potrivit evolutiilor recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata, dinamica anuala a PIB din trimestrul III este probabil sustinuta doar de cererea interna - mai consistent de consumul privat si, intr-o mai mica masura, de formarea bruta de capital fix -, in timp ce, din partea exportului net este posibila o contributie negativa marita, in conditiile in care exporturile de bunuri si servicii si-au redus vizibil mai pronuntat variatia anuala in iulie-august decat importurile. Pe acest fond, deficitul comercial si-a accelerat puternic cresterea in termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca, depasind pe ansamblul primelor 8 luni ale anului cu peste 55 la suta nivelul inregistrat in perioada similara a anului anterior - tendinte considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, inclusiv in conditiile scaderii progresive a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investitii straine directe si transferuri de capital.
Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au aratat ca evolutiile au ramas relativ favorabile in primele doua luni ale trimestrului III, dar au resimtit influentele acutizarii unor probleme de aprovizionare si ale scumpirii energiei, precum si ale incertitudinilor sporite legate de situatia epidemiologica. Astfel, efectivul salariatilor din economie s-a marit intr-un pas lunar mai temperat decat in prima parte a anului, depasind usor nivelul pre-pandemie, dar nu si varful istoric atins in decembrie 2019. Totodata, dupa scaderea progresiva din semestrul I, rata somajului BIM a inregistrat mici cresteri in iulie si august, si s-a redus din nou in septembrie la 5,0 la suta - nivel similar celui din iunie -, ramanand astfel vizibil superioara valorilor din perioada pre-pandemie, care s-a caracterizat insa printr-un grad ridicat de incordare a pietei muncii, au subliniat mai multi membri ai Consiliului. A fost sesizata si relativa stagnare a ratei locurilor de munca vacante in primul semestru al anului, reflectand o capacitate relativ redusa a economiei de a crea locuri de munca, probabil inclusiv pe fondul avansarii procesului de automatizare si digitalizare.
Decelerarea cresterii anuale a castigului salarial in iulie-august, fata de media trimestrului II, este atribuibila totusi efectelor de baza asociate evolutiilor specifice din anul trecut, marcate si de recursul la programe guvernamentale destinate retentiei fortei de munca, au remarcat unii membri ai Consiliului. Totodata, s-a observat ca un numar crescut de sectoare de activitate semnaleaza penurie de forta de munca calificata/necalificata, inclusiv in contextul emigratiei si al necorelarii pregatirii fortei de munca cu cerintele angajatorilor, ce pot genera presiuni asupra salariilor, mai ales pe fondul ascensiunii ratei inflatiei, suplimentar celor venite din majorarea la inceputul anului viitor a salariului minim brut pe economie.
In perspectiva apropiata persista insa incertitudini mari in ceea ce priveste evolutiile de pe piata muncii, au convenit membrii Consiliului, date fiind actuala criza de sanatate publica si imunizarea insuficient de extinsa a populatiei, alaturi de inasprirea recenta a restrictiilor de mobilitate, dar si in contextul acutizarii blocajelor in lanturile globale de aprovizionare, de natura sa provoce intarzieri in productie sau chiar sistari ale activitatii in unele ramuri. Riscurile astfel induse sunt atenuate, totusi, de reactivarea masurilor guvernamentale vizand pastrarea relatiilor de munca, precum si de gradul mai redus de severitate a masurilor restrictive actuale, au sustinut mai multi membri ai Consiliului, evocand si relativa rezilienta a intentiilor de angajare pentru trimestrul IV reflectata de cele mai recente sondaje de specialitate.
Pe orizontul ceva mai indepartat de timp, ramane insa incerta capacitatea unor firme de a se mentine viabile ulterior sistarii masurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales in contextul cresterii abrupte a costurilor cu energia, transportul si ale altor materii prime si marfuri, precum si al sincopelor in aprovizionare si al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurari sau falimente. Deosebit de relevante pentru conditiile viitoare de pe piata muncii continua sa fie, de asemenea, implicatiile probabilei extinderi a digitalizarii si automatizarii pe plan intern, dar si ale eventualei cresteri a apelului angajatorilor la lucratori din strainatate.
In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au evidentiat ajustarile ascendente semnificative consemnate in octombrie de principalele cotatii ale pietei monetare interbancare - pana la maxime ale ultimelor 17 luni -, sub impulsul dat de majorarea ratei dobanzii de politica monetara, precum si pe fondul inaspririi conditiilor lichiditatii si al asteptarilor privind cresterea in continuare a ratei dobanzii-cheie, potentate probabil de evolutiile din regiune. La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat considerabil parcursul crescator in cazul tuturor maturitatilor‚ inclusiv in contextul persistentei tensiunilor politice interne si al tendintei ascendente a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate si din regiune.
S-a observat ca aceasta conjunctura, alaturi de calmarea volatilitatii pe piata financiara internationala, a contribuit la mentinerea relativ stabila a cursului de schimb leu/euro pe platoul mai inalt atins la mijlocul lunii septembrie, chiar si in conditiile noilor majorari ale ratelor dobanzilor-cheie efectuate recent de catre banci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului raman, insa, ridicate, au convenit membrii Consiliului, cu potentiale implicatii adverse asupra inflatiei si a indicatorilor de vulnerabilitate externa, in contextul incertitudinilor privind consolidarea bugetara alimentate de criza politica si pe fondul trendului de accentuare a dezechilibrului extern.
Membrii Consiliului au punctat noua crestere pe palierul de doua cifre consemnata in septembrie de dinamica creditului acordat sectorului privat, in conditiile unei activitati intense de creditare in moneda nationala, sustinuta inclusiv de programele guvernamentale, in particular IMM Invest Romania. Au fost remarcate volumul vizibil majorat al imprumuturilor noi in lei pe segmentul societatilor nefinanciare, dar mai ales maximul istoric atins de creditele noi in lei pentru locuinte, in paralel cu mentinerea la un nivel inalt, din perspectiva istorica, desi in scadere, a fluxului creditelor in lei pentru consum. Pe acest fond, soldul creditului in moneda nationala si-a accelerat cresterea, pana la 18,4 la suta in septembrie, iar ponderea lui in total s-a marit la 71,6 la suta.
In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au observat ca pattern-ul anticipat al inflatiei cunoaste in actualul context o substantiala revizuire suplimentara in sens ascendent, deosebit de accentuata pe termen scurt. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si prelungeasca trendul pronuntat crescator pana spre mijlocul anului viitor - urcand la 7,5 la suta in decembrie 2021 si la 8,6 la suta in iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6 la suta, respectiv, 4,2 la suta -, dar sa consemneze ulterior o ajustare descrescatoare relativ alerta, coborand in decembrie 2022 la 5,9 la suta si revenind in trimestrul III 2023 in interiorul intervalului tintei, la 3,3 la suta, marginal sub nivelul prognozat in luna august.
Responsabile de noua inrautatire considerabila a perspectivei inflatiei sunt exclusiv socuri adverse pe partea ofertei, indeosebi externe, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului. Impactul lor inflationist este de natura sa amplifice considerabil si sa prelungeasca deviatia pozitiva a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, dar sa si genereze ulterior efecte de baza dezinflationiste semnificative, suplimentare celor decurgand din cresterile succesive de preturi ale produselor energetice si alimentare de pe parcursul primelor trei trimestre ale anului curent.
S-a aratat ca principalul resort al actualei revizuiri ascendente sunt noile majorari ample anticipate a fi consemnate de preturile gazelor naturale si ale energiei electrice in trimestrele IV 2021 si I 2022, pe fondul ascensiunii abrupte a cotatiilor pe piata en-gros autohtona si pe plan european si global; de asemenea, influente suplimentare, dar mai modeste, sunt asteptate din partea celorlalte componente exogene ale IPC - combustibili, produse din tutun, preturi administrate si LFO -, dar si din cresterea cotatiilor altor materii prime, mai ales agro-alimentare si din scumpirea politelor RCA, resimtite la nivelul inflatiei de baza.
Masurile vizand compensarea cresterii si plafonarea preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie prezumate a fi aplicate temporar in cursul acestei ierni vor imprima un caracter fluctuant evolutiei ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp, au remarcat membrii Consiliului, astfel incat dupa o majorare in octombrie 2021, aceasta este asteptata sa scada in noiembrie si apoi sa creasca din nou in aprilie 2022, odata cu revenirea preturilor la nivelurile prevazute in contracte.
Modul de includere in calculul IPC a impactului schemelor de compensare este insa incert deocamdata, iar balanta integrala a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, facand referire la evolutia cotatiilor produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare, precum si la blocajele cronice in lanturi de productie si aprovizionare, de natura sa afecteze semnificativ si inflatia de baza, inclusiv prin intermediul preturilor importurilor.
Totodata, membrii Consiliului au convenit ca prin cresterea mult mai pronuntata si mai persistenta a ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei, puseul inflationist provocat si amplificat in perspectiva apropiata de socurile pe partea ofertei risca sa deterioreze anticipatiile inflationiste pe termen mediu si sa genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirala salarii-preturi, avand in vedere si tendinta de epuizare a caracterului relaxat al pietei muncii. S-a subliniat in numeroase interventii necesitatea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilitatii bancii centrale, printr-o noua reactie a politicii monetare. In acelasi timp, s-a reafirmat ca o eventuala tentativa a bancii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale socurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductiva, intrucat ar provoca pierderi ample activitatii economice si ocuparii fortei de munca pe termen mai lung.
Din partea factorilor fundamentali sunt insa probabile presiuni inflationiste considerabil mai temperate decat s-a anticipat anterior, desi in intensificare usoara pe parcursul urmatoarelor trimestre, au concluzionat membrii Consiliului. Argumentul major l-a constituit perspectiva majorarii mult mai lente a excedentului de cerere agregata pe orizontul prognozei si la valori sensibil mai joase decat in proiectia precedenta, in conditiile anticiparii unei incetiniri mai evidente a cresterii economice, chiar si in ipoteza atragerii unui volum mai ridicat de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU, de natura sa contrabalanseze in buna masura impactul contractionist al consolidarii bugetare, dar si sa impulsioneze in viitor dinamica PIB potential.
Relevante au fost considerate si probabila epuizare recenta a plusului de cerere de bunuri si servicii aparut dupa relaxarea restrictiilor de mobilitate, precum si impactul exercitat asupra cererii de consum de actualul val pandemic si de scumpirea consistenta a utilitatilor si alimentelor. A fost, de asemenea, punctata ameliorarea recenta si in perspectiva a structurii cererii agregate in raport cu perioada pre-pandemie, prin cresterea contributiei investitiilor in detrimentul consumului privat, cu implicatii inclusiv asupra evolutiei viitoare a PIB potential.
In schimb, inflatia de baza va continua sa fie mai puternic afectata in perspectiva de socurile adverse pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, in principal prin efecte directe si indirecte ale ascensiunii cotatiilor marfurilor agroalimentare si energetice, reflectate si in cresterea asteptarilor inflationiste pe termen scurt, precum si pe calea preturilor importurilor non-energie. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va continua probabil sa creasca pana la un maxim de 4,8 la suta la jumatatea anului viitor, semnificativ deasupra varfului de 3,5 la suta anticipat anterior, pentru ca apoi sa se inscrie pe o traiectorie moderat descendenta si sa coboare la finele orizontului proiectiei la 3,3 la suta, marginal sub nivelul prognozat in august.
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca in anul curent cresterea economica va depasi probabil doar marginal ritmul anticipat anterior si exclusiv datorita performantelor foarte bune ale agriculturii, iar in 2022 va cunoaste o decelerare relativ mai accentuata, incetinind inclusiv fata de anii pre-pandemie, chiar si in conditiile unor efecte expansioniste ceva mai pronuntate asteptate din partea absorbtiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia implica o crestere mult mai lenta a excedentului de cerere agregata decat cea anticipata in luna august, pe o traiectorie sensibil mai joasa pe intregul orizont de prognoza.
S-a observat ca determinantul major al avansului PIB va fi consumul privat, in conditiile anticiparii unei dinamici robuste a acestuia pe orizontul proiectiei, dar sensibil mai temperate decat s-a previzionat anterior si semnificativ inferioara mediei perioadei 2016-2019, pe fondul efectului de erodare exercitat asupra venitului disponibil real de cresterea ratei inflatiei si sub impactul consolidarii fiscale, cu implicatii si asupra sentimentului de incredere al populatiei.
In schimb, in cazul formarii brute de capital fix, este de asteptat un ritm mult superior mediei anilor pre-pandemie si doar ceva mai moderat decat cel previzionat in august, au remarcat membrii Consiliului, in contextul unui volum marit al cheltuielilor publice de investitii - inclusiv cu aportul fondurilor europene -, si al efectului de antrenare astfel exercitat asupra sectorului privat, dar si al influentelor venite din scumpirea consistenta a materialelor de constructii si a energiei, precum si din blocaje in lanturi de productie si aprovizionare.
Din partea exportului net este insa probabil un impact contractionist crescut in anul curent, inclusiv in raport cu prognoza anterioara, dar in scadere moderata in 2022, in conditiile unei redresari mai evidente a cererii externe, dar si ale cresterii foarte solide a absorbtiei interne, impulsionata si de investitii finantate prin programul Next Generation EU. Ingrijoratoare a fost considerata noua inrautatire a perspectivei deficitului de cont curent, a carui pondere in PIB este asteptata sa-si accentueze mai puternic trendul ascendent in 2021 decat s-a anticipat anterior, iar in 2022 sa se corecteze doar marginal, implicand cresterea ei mai pronuntata deasupra standardelor europene pe orizontul proiectiei, cu potentiale efecte adverse asupra inflatiei, dar si a sustenabilitatii cresterii economice.
Conduita politicii fiscale ramane insa o sursa importanta de incertitudini si riscuri la adresa actualelor previziuni, au convenit membrii Consiliului, evidentiind, pe de o parte, dimensiunea relativ scazuta a deficitului bugetar consemnat in primele 9 luni in raport cu perioada similara din 2020, dar si cu tinta stabilita pentru 2021, iar, pe de alta parte, determinantii specifici ai ameliorarii executiei bugetare din acest an si plusul de cheltuieli bugetare pe care-l reclama criza energetica si cea de sanatate publica, alaturi de necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetara din anul curent. S-a considerat, ca inclusiv in contextul crizei politice, incertitudinile sunt amplificate de indisponibilitatea proiectului de buget pentru 2022, care sa certifice accelerarea in perspectiva a consolidarii fiscale, conform angajamentelor asumate in contextul procedurii de deficit excesiv.
Un grad ridicat de incertitudine caracterizeaza si perspectiva absorbtiei fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au sustinut membrii Consiliului, evocand procedurile de natura juridica si tehnica ce se cer a fi finalizate pentru obtinerea prefinantarii din fondurile aferente Planului national de redresare si rezilienta, alaturi de tintele si jaloanele ferme ce conditioneaza primirea ulterioara a transelor de finantare, dar si capacitatea institutionala si istoricul realizarilor in domeniu ale Romaniei.
In acelasi timp, valul patru al pandemiei si masurile restrictive asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri mari la adresa previziunilor, cel putin in prespectiva apropiata, au aratat membrii Consiliului, in contextul crizei grave de sanatate publica provocate pe plan intern si al potentialelor implicatii asupra activitatii economice si pietei muncii, dar si pe fondul extinderii acestuia in alte state europene, afectate puternic si de criza energetica si de persistenta blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare.
Membrii Consiliului au convenit ca actuala conjunctura reclama o noua majorare a ratei dobanzii de politica monetara, in contextul normalizarii treptate a conduitei politicii monetare, in vederea readucerii si mentinerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr o maniera care sa continue sa contribuie la o crestere economica sustenabila.
Majoritatea membrilor Consiliului au sustinut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, avand in vedere natura socurilor responsabile de inrautatirea substantiala a evolutiei recente si viitoare a inflatiei totale si a celei de baza, precum si perspectiva cresterii mult mai lente si la valori sensibil mai joase decat s-a anticipat anterior a excedentului de cerere agregata, implicit a presiunilor lui inflationiste, pe orizontul scurt si mediu de timp. S-a aratat ca o crestere graduala a ratei dobanzii-cheie este justificata si de incertitudinile mari asociate actiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflatiei si de riscurile predominant in sens descendent induse de acestea la adresa perspectivei pe termen mediu a inflatiei - cea care poate fi vizata de instrumentele politicii monetare.
S-a discutat si o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobanzii-cheie, avand ca principale argumente amplitudinea revizuirii in sens ascendent a pattern-ului anticipat al inflatiei si prevalenta riscurilor in sus la adresa acestuia decurgand din socurile pe partea ofertei, precum si recenta abordare a unor banci centrale din regiune si nivelul real al ratelor dobanzilor, alaturi de calendarul sedintelor de politica monetara ale Consiliului, ce implica un decalaj relativ mai mare de timp intre actuala si urmatoarea sedinta de politica monetara. Unii membri ai Consiliului au inclinat inspre aceasta.
Panta ascendenta vizibil mai prelungita a noii traiectorii anticipate a ratei anuale a inflatiei a fost considerata un argument suplimentar in favoarea unui pas de 0,25 puncte procentuale, in conditiile actualei cadente crescute de ajustare a ratei dobanzii-cheie in raport cu practica traditionala - importanta din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si armonizata cu abordarile din regiune. Au fost, de asemenea, subliniate implicatiile favorabile asupra transmisiei si predictibilitatii politicii monetare, precum si importanta si relevanta semnalului dat, atat economiei reale, cat si pietelor financiare, prin mentinerea constanta a pasului de majorare a ratei dobanzii de politica monetara, in actuala conjunctura.
In acelasi timp, s-a aratat ca pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si extinderea la ±0,75 puncte procentuale a coridorului ratelor dobanzilor - ca prima etapa de normalizare a amplitudinii acestuia -, sunt de natura sa consolideze tendinta crescatoare a principalelor cotatii de pe piata monetara interbancara, chiar si in conditiile fluctuatiei ample de lichiditate probabil antrenata de factorii autonomi spre finele anului, precum si in contextul unei posibile revizuiri a asteptarilor operatorilor privind pasul de ajustare a ratei dobanzii-cheie.
Totodata, a fost reiterata importanta unei monitorizari atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu. In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 2 voturi impotriva - majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta, de la 1,50 la suta; doi membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,00 la suta. Totodata, Consiliul de administratie al BNR a decis cu majoritate de voturi - 6 voturi pentru, 3 voturi impotriva - extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, si, in unanimitate, pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
