In perioada 2020-2022, bugetul de stat alocat Ministerului Justitiei a avut un trend ascendent, luand in considerare fondurile alocate pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotarari judecatoresti si acte administrative. Daca in anul 2020 valoarea acestor fonduri a fost de 174.455 mii lei, in anul 2021 acestea au fost de 4 ori mai mari, ajungand la o valoare de 717.241 mii lei.Tinand cont de faptul ca aceste fonduri sunt alocate doar cu ocazia rectificarilor bugetare si facand abstractie de valoarea acestora, putem afirma ca, in anul 2021, bugetul de stat alocat MJ a fost aproape identic cu cel din anul 2020, cu o usoara crestere de doar 2% la creditele de angajament (99.654 mii lei in suma absoluta).
In anul 2020, cheltuielile de personal au avut o valoare de 2.677.545 mii lei, cu 7.561 mii lei mai mici fata de anul 2021, intrucat au inclus doar 11 luni de salarii majorate, fata de 12 luni aferente anului 2021.
Astfel, incepand cu luna ianuarie 2020, salariile de baza au fost majorate cu o treime din diferenta inregistrata intre cele aferente anului 2022 si cele aflate in plata in decembrie 2019. Ulterior, in intervalul 2020 - 2022, nu a mai fost acordata nicio crestere salariala prin acte normative, ci doar prin hotarari judecatoresti.
Fondurile alocate la Titlul „Bunuri si servicii” (316.000 mii lei in anul 2022) sunt aproximativ identice cu cele din anul anterior (316.102 mii lei in anul 2021). Comparativ cu anul 2020, cand a fost alocata suma de 305.180 mii lei, din care suma de 38.018 mii lei pentru combaterea pandemiei de COVID 19, fondurile alocate sunt mai mari cu un procent de 4%, respectiv cu suma de 10.922 mii lei.
In anul 2021, comparativ cu anul 2020, s-a intensificat activitatea instantelor de judecata, cuantificata prin cresterea numarului actelor de procedura si a onorariilor avocatilor din oficiu.
In ceea ce priveste cheltuielile de organizare si functionare, acestea au ramas constante in perioada 2020 - 2021, intrucat economiile inregistrate in anul 2021 din combaterea pandemiei de COVID 19, comparativ cu anul 2020 (in valoare de 23.823 mii lei), au fost utilizate pentru atenuarea cresterii tarifului la energie electrica si gaze naturale, care a avut loc in a doua jumatate a anului 2021.
Investitiile beneficiaza de fonduri alocate de la bugetul de stat, in anul 2022, in valoare de 257.257 mii lei credite de angajament si 111.039 mii lei credite bugetare si au o valoare dubla fata de anul 2021 (54.157 mii lei credite bugetare).
In anul 2020, creditele bugetare alocate, in valoare de 75.759 mii lei, au fost mai mari comparativ cu anul 2021, intrucat au inclus si suma de 38.000 mii lei pentru digitalizare. In ceea ce priveste creditele de angajament din anul 2021, in valoare de 72.810 mii lei, acestea au inregistrat o crestere de 21%, comparativ cu anul 2020 cand au avut o valoare de 59.957 mii lei.
Astfel, in anul 2021, Ministerul Justitiei a autorizat in cadrul Consiliilor Tehnico-Economice indicatori tehnico-economici pentru lucrari noi de investitii la un numar de 20 de sedii de instante de judecata (Palatul de Justitie Bucuresti, Palatul de Justitie Galati, Palatul de Justitie Cluj, Palatul de Justitie Timisoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Dolj, Tribunalul Ilfov, Judecatoria Dorohoi, Judecatoria Macin, Judecatoria Oltenita, Judecatoria Oravita, Judecatoria Dragasani, Judecatoria Petrosani, Judecatoria Sebes, Judecatoria Campulung, Judecatoria Campina, Judecatoria Harlau, Judecatoria Raducaneni, Judecatoria Husi) si a alocat fonduri pentru continuarea celor 5 lucrari de investitii incepute in anul 2020 (Curtea de Apel Alba-Iulia, Tribunalul Brasov, Tribunalul Braila, Judecatoria Ludus, Judecatoria Tecuci) si care vor fi finalizate in anul 2022.
De asemenea, daca in anul 2021 au fost finalizate doua obiective de investitii, Palatul de Justitie Prahova si Sediul Judecatoriei Radauti, obiective incepute cu multi ani in urma, in anul 2022 vor fi finantate cu precadere obiectivele de investitii a caror executie a inceput tot cu multi ani in urma si care vor trebui finalizate (Tribunalul Sibiu, Palatul de Justitie Neamt, Judecatoriile Sighetul Marmatiei, Simleul Silvaniei, Beclean etc.).
Investitiile finantate din fonduri externe rambursabile vor avea ca prioritate Proiectul „Cartierul pentru Justitie”, care are fonduri alocate in vederea finalizarii studiului de fezabilitate si pentru diverse servicii de consultanta.
In cadrul componentei „Reforma Justitiei” din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta, Ministerul Justitiei, impreuna cu institutiile subordonate, beneficiaza de o alocare financiara totala in valoare de 191.368 mii euro, fara TVA, detaliata pe urmatoarele obiective:
1. Transformarea digitala, cu o finantare de 136.150 mii euro;
2. Optimizarea infrastructurii instantelor, cu o finantare de 42.218 mii euro;
3. Dezvoltarea infrastructurii logistice necesare impotriva coruptiei si a recuperarii produsului si prejudiciilor generate de infractiuni, inclusiv a formarii profesionale in aceste domenii, cu o finantare de 13.000 mii euro.
Din aceasta alocare totala in valoare de 191.368 mii euro, in bugetul Ministerului Justitiei va trebui inclusa in perioada de implementare a acestui proiect doar suma de 149.536 mii euro fara TVA, intrucat diferenta in valoare de 41.832 mii euro fara TVA, destinata construirii a 2 sedii de judecatorii (Buzau si Galati) si a unui tribunal (Alba), va trebui inclusa in bugetul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei pentru Compania Nationala de Investitii.
Pentru anul 2022, Ministerul Justitiei va aloca fonduri in valoare de 35.250 mii euro fara TVA pentru componenta „Transformare digitala”.
Proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile vor avea un rol foarte important si cuprind fonduri in valoare de 236.133 mii lei credite de angajament si 168.000 mii lei credite bugetare.
Ministerul Justitiei a fost desemnat Operator de Program pentru programul „Justitie”, finantat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, calitate in care, in perioada 2018-2024, va gestiona o alocare financiara de 54.568.647 euro, din care 85% reprezinta finantarea nerambursabila norvegiana (grant), iar 15% cofinantarea nationala ce va trebui asigurata din bugetul Ministerului Justitiei.
Poiectele finantate prin acest mecanism, in numar de 10, sunt urmatoarele:
- 4 proiecte predefinite in domeniul serviciilor corectionale, avand ca beneficiar Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) si o alocare totala de 40.394.118 euro;
- 2 proiecte predefinite in domeniul eficientei si eficacitatii sistemului judiciar si consolidarii statului de drept, avand ca beneficiari Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si o alocare totala de 6.100.000 euro;
- 2 proiecte predefinite in domeniul violentei domestice si violentei bazate pe deosebirea de sex, avand ca beneficiar Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati si o alocare totala de 3.323.529 euro;
- 2 proiecte predefinite in domeniul bunei guvernante, raspunderii institutionale si transparentei, avand ca beneficiari Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si MJ (prin Directia de Prevenire a Criminalitatii) si o alocare totala de 4.745.000 euro.
In prezent, Ministerul Justitiei este si beneficiarul a 5 proiecte finantate prin POCA:
- Proiectul „Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V”, avand ca lider MJ si ca parteneri Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, alocarea pentru MJ (lider) fiind de 88.525.740,90 lei;
- Proiectul „Analiza functionala si strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 - ASJ”, avand ca lider MJ si ca partener Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, alocarea pentru MJ (lider) fiind de 18.124.430 lei;
- Proiectul „Ghidul specializarilor expertizei tehnice judiciare”, avand ca lider MJ si ca parteneri Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Tribunalul Bucuresti, alocarea pentru MJ (lider) fiind de 5.119.512 lei;
- Proiectul „Intarirea capacitatii de procesare si analiza a datelor referitoare la criminalitatea organizata si cresterea capacitatii administrative a Ministerului Public - ANRA-CO”, avand ca lider Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ca parteneri MJ, Inspectoratul General al Politiei Romane, Institutul National de Statistica si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, alocarea MJ (partener) fiind de 308.476 lei;
- Proiectul „Transparenta, accesibilitate si educatie juridica prin imbunatatirea comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar - TAEJ”, avand ca lider Consiliul Superior al Magistraturii si ca parteneri MJ, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri, alocarea pentru MJ (partener) fiind de 126.000 lei.
In ceea ce priveste fondurile asigurate institutiilor subordonate finantate si din venituri proprii (ANP, INEC, Spitalul Prof. Dr. C-tin Angelescu si CMDTA), in valoare de 2.558.110 mii lei credite de angajament si 1.516.813 mii lei credite bugetare in anul 2022, acestea inregistreaza o crestere de 65% la creditele de angajament si de 2% la creditele bugetare, raportat la executia anului 2021.
Aceasta crestere de 65% a creditelor de angajament este justificata de construirea celor 2 noi penitenciare, Berceni si Unguriu, al caror studiu de fezabilitate a fost finalizat la sfarsitul anului 2021, in cursul anului 2022, urmand a se finaliza proiectarea si incheia contractele de executie.
Cele 2 penitenciare, pentru a caror constructie Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a acordat un imprumut in valoare de 177 milioane euro, vor asigura un numar de 1.900 de locuri noi de cazare.
Astfel, va putea fi atins obiectivul strategic „Coordonarea sistemului penitenciar”, prin:
1. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar;
2. Garantarea sigurantei sistemului administratiei penitenciare si uniformizarea modului de aplicare a regimului penitenciar;
3. Educatie, asistenta psihologica si asistenta sociala adaptate nevoilor detinutilor, in vederea cresterii sanselor de reintegrare sociala a acestora;
4. Asigurarea asistentei medicale de calitate, protejarea si promovarea sanatatii, precum si prevenirea imbolnavirilor;
5. Asigurarea conditiilor decente de munca pentru angajati.
