Potrivit informatiilor publicate la data de 15 noiembrie a.c. de expertii Institutului National de Statistica (INS), primele estimari "semnal" (flash) cu privire la evolutia Produsului Intern Brut (PIB) al Romaniei in al treilea trimestru din 2012 indica o scadere de 0,5% a PIB (in termeni reali) fata de cele trei luni anterioare, datele fiind ajustate sezonier. "In comparatie cu acelasi trimestru din anul 2011, PIB (evaluat ca serie bruta) s-a diminuat cu 0,6%, respectiv cu 0,8% pe seria ajustata sezonier. In perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2012, PIB al Romaniei a crescut comparativ cu intervalul similar din 2011 cu 0,2% ca serie bruta si cu 0,4% pe seria ajustata sezonier. Precizam faptul ca varianta provizorie (1), referitoare la evolutia PIB in cel de-al treilea trimestru al anului in curs, va fi disponibila in luna decembrie a.c., estimarile «semnal» fiind publicate trimestrial, inca din anul 2009, in vederea alinierii la cerintele Uniunii Europene", se precizeaza intr-un comunicat al INS.
Din punct de vedere tehnic, Romania continua sa se afle in recesiune
Ramane de vazut modul in care operatorii din economia reala vor reactiona dupa succintul si intempestivul anunt al INS, mai ales ca nivelul respectiv al scaderii nu era previzibil, de vreme ce in trimestrul al doilea, in pofida tulburarilor din sfera politica (avand, evident, un impact negativ asupra economiei reale), s-a inregistrat o majorare fata de anterioarele trei luni. Existau, astfel, toate premisele pentru ca economia nationala sa iasa din recesiunea (tehnica), reinstalata dupa ce s-au consemnat doua trimestre consecutive in care a avut loc o scadere secventiala, respectiv in octombrie-decembrie 2011, cand PIB calculat in functie de datele ajustate sezonier s-a diminuat in termeni reali cu 0,2%, comparativ cu trimestrul al treilea din acelasi an si in ianuarie-martie 2012, moment in care s-a constatat o scadere – tot in termeni reali si ca serie ajustata - de 0,1%, fata de trimestrul al patrulea din anul trecut. Totusi, in iulie-septembrie instabilitatea politica s-a accentuat, iar efectele asupra PIB au fost deosebit de dure, astfel incat orice comentariu este de prisos, de vreme ce erau necesare doua trimestre consecutive de crestere secventiala pentru rezolvarea situatiei, iar aceasta conditie nu s-a indeplinit. Date fiind aspectele economice actuale, generate inclusiv de restrangerea exportului ca urmare a acutizarii crizei datoriilor suverane din zona euro, la jumatatea anului in curs INS a revizuit datele prognozate pentru 2012 si a anuntat o posibila crestere economica anuala de cel mult +0,7%, in timp ce majoritatea expertilor din cadrul institutiilor financiare internationale estimau ca majorarea PIB din 2012 se va plasa cu siguranta sub +1%. La inceputul lunii noiembrie, Comisia Europeana (CE) si specialistii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) au anuntat pentru Romania un avans de cel mult +0,8% al PIB sau de maximum +0,5%, pentru 2013 fiind luate in considerare scenarii pesimiste, ce indica o majorare cuprinsa intre +1,9% si +2,2%. Doar in 2014 situatia s-ar mai putea redresa, intrucat se prognozeaza o crestere economica de +2,7%. Riscul consemnarii unei recesiuni reale – de aceasta data nu numai tehnice – in 2012 a sporit semnificativ, de vreme ce asteptarile pentru trimestrul al patrulea sunt profund negative. Spre deosebire de ultimul trimestru al anului trecut, cand s-a resimtit efectul unei productii agricole foarte bune, iar conditiile meteo au fost propice pentru constructii si transporturi, limitarea cresterii economice din primele noua luni la numai 0,2% este de rau augur, in contextul in care campania electorala actuala va determina cu siguranta o noua scadere economica. Astfel, din punct de vedere al PIB, Romania va finaliza acest an la acelasi nivel cu precedentele 12 luni, existand chiar posibilitatea unei usoare deprecieri si, in concluzie, a declansarii recesiunii anuale. O parte din analistii economici a indicat, de altfel, ca trimestrul al treilea va aduce scaderi economice intre 0,4% si 0,6%, dar aproape niciun expert nu se astepta ca, dupa primele noua luni, cresterea economica sa fie de numai 0,2%. De aceea, aparitia recesiunii este mult mai probabila, in contextul in care seceta severa din timpul verii, declinul continuu al increderii consumatorilor si dificultatile in accesarea de fonduri UE indica o perspectiva negativa.
Discrepanta grava intre estimarile "flash" ale INS si cele publicate de Eurostat
Fara a incerca o analiza exhaustiva, un alt motiv de ingrijorare – ce priveste intreaga economie nationala, conectata la situatia din zona euro – este dat si in continuare de informatiile evidentiate de biroul Eurostat, ce reflecta faptul ca, in al treilea trimestru din 2012, intreaga zona euro (UE-17) a intrat in recesiune tehnica si ar putea fi urmata in curand de toata Uniunea Europeana (UE-27). In ceea ce priveste Romania, exista insa discrepante grave intre datele comunicate periodic de INS si cele centralizate de Eurostat (generate probabil de o eroare de introducere a informatiilor, deoarece nu exista alte motive reale, cum ar fi neajustarea sezoniera a datelor de catre expertii europeni sau metoda de calcul eventual diferita – rate de crestere a PIB ca volum). De altfel, oficialii Eurostat avertizeaza ca, desi "au un grad inalt de acuratete" (nedemonstrat in comunicatul din 15 noiembrie 2012), primele estimari "flash" ale conturilor nationale specifice tarilor membre din trimestrul al treilea 2012 vor fi supuse de doua ori revizuirii, la 6 decembrie 2012 si 9 ianuarie 2013. Mai mult ca sigur, datele vor fi rectificate si pentru tara noastra, insa, pana in acel moment, situatia raportata de Eurostat arata ca Romania nu s-ar afla momentan in recesiune (fapt evident eronat), din punct de vedere al bazei trimestriale de comparare (+0,2% in trimestrul al patrulea din 2011, acelasi nivel de majorare in primele trei luni a.c., -0,1% in trimestrul al doilea din 2012 si +0,5% in cel de-al treilea). In schimb, modificarile procentuale pentru modul anual de comparare reflecta o situatie negativa a PIB (in ordine, scaderi de -2,3%, -0,9% si -1,1%, pentru ca, in mod complet diferit de anuntul INS, sa se raporteze +0,8% pentru al treilea trimestru). Se poate observa, astfel, ca datele din trimestrul al treilea au aceeasi valoare (0,5% si 0,8% in ambele cazuri), dar documentul Eurostat omite sa consemneze semnul minus din dreptul fiecarui indicator, sugerand o crestere inexistenta in locul scaderii reale, ceea ce a deturnat, evident, media PIB din UE-27. Pana la rectificarea in sens negativ, potrivit Eurostat (care a demonstrat, astfel, ca greseli impardonabile se intampla chiar si la case mai mari), Cehia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Olanda, Austria si Portugalia reprezinta tarile care au avut scaderi secventiale ale PIB in perioada de referinta, iar dintre acestea doar Austria are sansa de a iesi din recesiune in acest an. Potrivit bazei anuale de comparare, situatia este mult mai grava, in trimestrul al treilea fiind raportate deprecieri ale PIB (de multe ori succesive) de: Belgia, Cehia, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Olanda, Portugalia si Finlanda, in timp ce, dupa probleme semnificative, economia Marii Britanii s-a stabilizat (0%). Astfel, potrivit bazei anuale de raportare (si in lipsa intregii serii secventiale), economia elena a consemnat declinuri succesive si puternice, evident rectificate in sens negativ (-7,9% in trimestrul al patrulea din 2011, -6,7% in primele trei luni din 2012, -6,3% in trimestrul al doilea si -7,2% in iulie-septembrie 2012).
Economia germana incepe sa fie afectata
Documentul elaborat de biroul european de statistica mai indica faptul ca, in al treilea trimestru al anului in curs, sporirea cea mai puternica a PIB din UE-27 a avut loc in Letonia (la cote ajustate sezonier de +5,3% in cadrul metodei anuale de comparare), respectiv in aceeasi tara (+1,7%), in Lituania (+1,3%), Marea Britanie (+1%) si Slovacia (+0,6%), pentru indicele raportat la anterioarele trei luni. Desi ritmul de ascensiune s-a incetinit semnificativ, cea mai importanta economie din UE-27 ramane, evident, cea germana (cu diferente pozitive anuale de +1,9% si +1,2% in trimestrul al patrulea din 2011 si in primele trei luni din 2012, respectiv +1% in aprilie-iunie a.c. si +0,9% in al treilea trimestru, in timp ce datele calculate la fiecare trei luni, comparativ cu trimestrele anterioare, indica anumite fluctuatii, de -0,1%, +0,5%, +0,3% si +0,2%). Se observa, totusi, ca pe masura ce criza datoriilor suverane se amplifica, Germania incepe sa fie afectata si este posibila instalarea unui trend descendent, cel mai probabil spre finele anului in curs si inceputul celui viitor, atat timp cat se pare ca singura sansa pentru finantarea Greciei si altor state profund indatorate – evitata pana in prezent de guvernul din Berlin – va fi adoptarea unui program extensiv de tip "bail-out" in UE-27, care sa fie sustinut aproape exclusiv de statul federal. Pe locul secund - ca principala forta economica in UE - se situeaza Franta, care nu se afla in recesiune, asa cum au sustinut diversi analisti si pare sa fie mai putin afectata de criza structurala din UE (cu niveluri de +1,1%, +0,2%, +0,1% si +0,1% in cazul primei metode de calcul si de 0%, 0%, -0,1%, respectiv +0,2% pentru cea secventiala). In documentul Eurostat se mai precizeaza ca, in cel de-al treilea trimestru din 2012, PIB s-a diminuat cu -0,1% in zona euro si a crescut cu +0,1% in UE-27 fata de precedentele trei luni, dupa o scadere secventiala anterioara de -0,2% in ambele cazuri, ceea ce inseamna ca spatiul economic al UE-17 a intrat in recesiune. Comparativ cu trimestrul similar din 2011, PIB ajustat sezonier s-a restrans cu -0,6% in zona euro si cu -0,4% in UE-27, reflectand problemele structurale ale intregii comunitati europene, dupa cote anterioare de scadere de -0,4% si -0,3%. Astfel, datele secventiale pentru zona euro din perioada cuprinsa intre 1 octombrie 2011 si 30 septembrie 2012 arata, pentru fiecare trimestru, astfel: -0,3%, 0%, -0,2% si -0,1%, iar in cazul UE-27 se remarca niveluri de: -0,3%, 0%, -0,2% si +0,1%. Informatiile anuale reflecta, in ambele cazuri, probleme mai grave, pentru UE-17 fiind raportate: +0,6%, 0%, -0,4% si -0,6%, iar pentru UE-27 indicatori de: +0,8%, +0,1%, -0,3% si -0,4%, din acest punct de vedere ambele zone intrand in criza economica (nerecunoscuta statistic sau tehnic). In ceea ce priveste principalii parteneri comerciali ai UE-27 (Statele Unite ale Americii si Japonia), datele certificate de birourile de statistica din tarile respective arata ca PIB in SUA s-a majorat cu 0,5% in trimestrul al treilea din 2012, dupa saltul de +0,3% in al doilea trimestru a.c., iar in economia nipona PIB a scazut cu -0,9%, dupa o crestere minora (+0,1%) in trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul similar din 2011, PIB a crescut cu 2,3% in SUA (dupa +2,1% in al doilea trimestru al anului curent, fata de aprilie-iunie 2011) si s-a majorat cu 0,2% in Japonia (dupa o sporire de +3,4% in cazul bazei anuale de calcul). Pentru SUA, seria secventiala indica rezolvarea problemelor legate de recesiune si imposibilitatea reintrarii in criza economica, fiind prezentati indici de: +1%, +0,5%, +0,3% si +0,5% (respectiv de +2%, +2,4%, +2,1% si +2,3% pentru baza anuala). In cazul Japoniei, exista, insa, fluctuatii ce denota faptul ca aceasta economie este mai fragila: -0,3%, +1,3%, +0,1% si -0,9% pentru compararea trimestriala si -0,6%, +2,7%, +3,4% si +0,2% la cea anuala.
***
Potrivit precizarilor metodologice ale INS, similare celor ale Eurostat, estimarile "semnal" ale Produsului Intern Brut trimestrial ofera o imagine operativa si consistenta a evolutiei economiei si se afla in concordanta cu conceptele contabilitatii nationale, fiind produse si publicate cat mai rapid posibil dupa incheierea trimestrului de referinta. Totusi, acestea au la baza un set incomplet de informatii comparativ cu conturile nationale trimestriale provizorii. Diferentele dintre estimarile "semnal" si estimarile provizorii ale PIB se pot defini in functie de anumite aspecte, reflectate prin operativitate (estimarile "semnal" sunt disponibile mai devreme decat cele provizorii, in 40-45 de zile) si acuratete (se face, insa, un compromis intre operativitate si acuratete). Estimarile "semnal" sunt, in general, mai putin precise decat cele provizorii, dar se urmareste ca pierderea in precizie sa fie redusa la un nivel cat mai scazut. Ca sfera de cuprindere, numarul variabilelor acoperite de estimarile "semnal" este limitat. Practic, estimarile "semnal" au la baza un set limitat de date si, adesea, unele informatii furnizate de anchetele statistice sau de sursele administrative nu sunt disponibile. In ceea ce priveste metoda de estimare, in functie de sursele de date disponibile, se poate utiliza metoda directa (prin utilizarea datelor existente si a estimarilor pentru cele nedisponibile) sau metoda indirecta (prin utilizarea tehnicilor de regresie). Estimarile "semnal" ale PIB trimestrial in conturile nationale romanesti se realizeaza prin aplicarea metodei directe, avand in vedere existenta surselor de date infra-anuale, in special a anchetelor statistice care ofera informatii ce permit estimarea Produsului Intern Brut trimestrial (PIBT) la pretul pietei prin metoda de productie. Pe langa estimarile brute ale PIBT, se calculeaza si estimari ajustate sezonier, utilizand metoda regresiva, ca procedura recomandata de regulamentele europene. Ajustarea sezoniera are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidentia evolutia economica reala din perioade consecutive. Ca o observatie generala, diferentele procentuale de pana in prezent intre primele estimari "semnal" si cele doua variante provizorii, elaborate ulterior de INS, au fost nesemnificative, daca nu inexistente. Informatii suplimentare, la www.insse.ro. Pentru comunicatul emis de Eurostat, click aici!
UPDATE 1: In momentul publicarii analizei, expertii Eurostat au corectat eroarea din dreptul Romaniei, prin transcrierea semnului negativ in dreptul indicatorilor ce reflecta dinamica PIB, fara insa sa rectifice datele valabile pentru UE-27, zona euro sau alte tari si fara a semnala eroarea. Totusi, departamentul de analiza al revistei Agenda Constructiilor considera ca observatiile proprii mentionate anterior, precum si comentariul datelor statistice sunt valabile in continuare si reflecta cu destula acuratete problemele actuale si provocarile economice viitoare atat din tara noastra, cat si din intreaga Uniune Europeana. De altfel, eroarea Eurostat se poate observa accesand link-ul de mai sus.
Pentru comunicatul rectificat al Eurostat, click aici!
UPDATE 2: Faptul ca Eurostat a publicat date eronate pentru Romania in raportul privind evoluția PIB in UE in trimestrul al treilea, afișand rate de creștere de 0,5% fața de trimestrul al doilea și scaderi pe primele doua trimestre fata de perioadele corespunzatoare din 2011, nu a fost rectificat in totalitate, deși datele comunicate de INS din țara sunt corecte. Comentand pentru o agentie nationala de presa eroarea respectiva, Christine Gerstberger, economist la Eurostat, a declarat ca toate cifrele privind Romania afisate in comunicat au avut semnele inversate, precizand ca a fost “lansata procedura de corectare a datelor. Datele anuntate de Institutul National de Statistica din Romania sunt corecte. Rectificarea datelor pentru Romania nu afecteaza rata de crestere anuntata pentru Uniunea Europeana”. In comunicatul publicat joi, datele prezentate de Eurostat reprezinta ratele de crestere a PIB in trimestrul al treilea, ca volum, pe baza datelor ajustate sezonier. De asemenea, Eurostat a publicat scaderi pentru primele doua trimestre fata de perioadele corespunzatoare din 2011, desi INS a anuntat cresteri in acele perioade. Pentru trimestrul al doilea, Eurostat indica o contractie a PIB fata de primul trimestru de 0,1%, in timp ce INS a anuntat, ca ultime date revizuite, o crestere in serie ajustata sezonier de 0,5%. Daca aceasta ultima informatie ar fi corecta, atunci Romania ar fi intrat in recesiune tehnica. Initial, Eurostat a retras de pe pagina proprie de internet comunicatul privind PIB in trimestrul al treilea, din care reiese ca zona euro a intrat in recesiune tehnica, in timp ce UE a evitat la limita recesiunea, dupa care a publicat o varianta modificata usor in cazul Romaniei, din care rezulta ca in trimestrul al doilea din 2012 recesiunea a fost evitata la limita. Astfel, noua serie secventiala pentru tara noastra este de: -0,2% in trimestrul al patrulea din 2011, -0,2% in primele trei luni din 2012, +0,1% in trimestrul al doilea a.c. si -0,5% in cel de-al treilea, iar pentru seria ce reflecta schimbarile anuale se observa indici de: +2,3%, +0,9%, +1,1% si -0,8%.
UPDATE 3: Atat anuntul bulversant al INS, cat si erorile (rectificate partial) de Eurostat au facut ca o parte a analistilor economici din tara noastra sa indice faptul ca Romania nu s-ar mai afla in recesiune (tehnica). In opinia departamentului de analiza al publicatiei Agenda Constructiilor, dimpotriva, tara noastra nu a reusit sa evite recesiunea (statistica) tocmai din cauza ca, dupa doua trimestre consecutive de scadere, nu au urmat sase luni consecutive de majorare a PIB, pe baze secventiale. Fluctuatiile din trimestrul al doilea, cand s-a inregistrat un salt si din trimestrul al treilea (indicand o depreciere), nu determina iesirea Romaniei din recesiune. De asemenea, posibila scadere secventiala ce poate fi luata in considerare pentru ultimele trei luni din 2012 ar putea induce o stare de recesiune la nivelul intregului an, mai ales ca sporirea PIB din ianuarie-septembrie a.c. (calculata de aceasta data pe baze comparative anuale) este foarte fragila, de numai +0,4% ca serie ajustata sezonier.