Greenpeace a analizat decizia Guvernului Romaniei de a cheltui 4,35 miliarde € pe o infrastructura noua de gaze fosile pana in 2030 si a evaluat impactul social si economic al acesteia.Organizatia de mediu a solicitat Institutului de Politica Europeana pentru Energie si Clima (IEECP) sa faca o analiza cost-beneficiu pentru a compara planul guvernului de dezvoltare a infrastructurii de gaze cu investitii ipotetice in eficienta energetica a cladirilor. Rezultatele arata ca investitia in gaze este cea mai slaba alegere posibila pentru economia si societatea romaneasca, in timp ce investitiile in eficienta energetica si regenerabile au un impact social, economic si de mediu mult mai mare. Greenpeace solicita guvernului Romaniei sa-si abandoneze planurile de investitii in gaze si sa investeasca in eficienta energetica si in surse regenerabile de energie, deoarece acestea au o valoare mult mai mare pentru economie si pentru societate decat gazul.
„Criza energetica a ridicat semne de intrebare cu privire la securitatea aprovizionarii cu energie in Europa. A facut ca preturile la energie sa explodeze vertiginos si a lasat oamenii si intreprinderile mici si mijlocii sa se chinuie sa-si plateasca facturile la energie, adancind astfel saracia energetica, deja aflata la un nivel record in Romania. In acelasi timp, companiile de combustibili fosili din Romania au raportat profituri de zeci de miliarde de lei si au anuntat noi proiecte de infrastructura fosila care ne tin blocati in era combustibililor fosili si care alimenteaza criza climatica. Pentru a avea o solutie pe termen lung, tripla criza - energetica, a costului vietii si criza climatica trebuie abordate simultan", a declarat Alin Tanase, campaigner pentru energie si clima la Greenpeace Romania.
Pentru a ajuta guvernul sa evite solutiile false, Greenpeace a solicitat Institutului European de Politica Energetica si Climatica (IEECP) sa realizeze o analiza socio-economica cost-beneficiu care compara planul de investitii intr-o noua infrastructura de gaze cu diferite scenarii care ar face cladirile mai eficiente energetic in intreaga tara. Acest lucru este in concordanta cu principiul UE „eficienta energetica inainte de toate", care spune ca un guvern ar trebui mai intai sa verifice temeinic daca o investitie in infrastructura de aprovizionare, cum ar fi noile conducte de gaz, este intr-adevar necesara sau poate fi evitata deoarece o alta investitie in eficienta energetica are o valoare similara, sau mai buna, pentru sistemul energetic, economie, mediu si societate.
In Romania, bugetul disponibil pentru planurile de investitii ale guvernului pentru extinderea infrastructurii gazelor fosile este de 4,35 miliarde de euro, conform Programului National de Investitii al Romaniei, Planului National de Redresare si Rezilienta, Programului Operational Infrastructura Mare, Programului Operational Dezvoltare Durabila si Fondului de Modernizare. Studiul a comparat impactul economic si social al acestor investitii planificate in gaz cu impactul economic si social al cinci scenarii diferite de investitii in eficienta energetica. Metodologia a luat in considerare factori precum reducerea poluarii, protectia fata de cresterea preturilor la energie si valorile mai mari ale proprietatilor ca urmare a imbunatatirilor energetice aduse.
Studiul a constatat ca investitiile in eficienta energetica aduc beneficii economice, sociale si de mediu mai mari in toate cele cinci scenarii examinate, mai putin in cazul scenariului investitiilor in gaze. De fapt, investitiile in gaze nu sunt doar cea mai slaba alegere din punct de vedere social si de mediu, dar nu au sens nici macar din punct de vedere financiar. Cheltuirea a 4,35 miliarde de euro in investitii in eficienta energetica poate aduce inapoi economiei (gospodarii, intreprinderi, industrie etc.) pana la 3,8 miliarde de euro. In timp ce cheltuirea de 4,35 miliarde de euro pentru o infrastructura noua de gaze va costa si mai mult economia cu inca 2,3 miliarde de euro.
Conform scenariului care aduce cele mai multe beneficii, aproximativ 200.000 de gospodarii pot fi transformate in cladiri cu zero emisii din bugetul pe care guvernul intentioneaza sa-l cheltuiasca pentru o noua infrastructura de gaze fosile. Cladirile cu zero emisii pot fi realizate prin imbunatatiri energetice precum izolarea termica a peretilor exteriori, inlocuirea ferestrelor existente cu altele mai eficiente energetic si instalarea de panouri solare fotovoltaice si pompe de caldura.„Nu e greu de inteles: mai mult gaz inseamna mai multi oameni in saracie energetica. Investind in continuare in gaze, ne adancim intr-o lume a preturilor mari la energie, a distrugerii mediului si a catastrofelor climatice care creeaza deficite uriase la bugetul de stat. In acelasi timp, tranzitia catre surse regenerabile si investitiile in case mai eficiente pun capat saraciei energetice, permit gospodariilor sa cheltuiasca mai putini bani pe facturile la energie, cresc valoarea proprietatilor si creeaza mai multe locuri de munca care stimuleaza economia romaneasca", adauga campaignerul Greenpeace.
In 2023, toate statele membre UE trebuie sa isi prezinte Planurile Nationale de Energie si Schimbari Climatice (PNIESC) actualizate pentru 2030, ajustate la noile evolutii politice, economice si tehnologice. Greenpeace recomanda cu tarie tuturor guvernelor din Europa sa renunte la noile proiecte de gaze fosile, sa accelereze procesul de eliminare treptata a combustibililor fosili din mixul energetic pana in 2035 si sa investeasca in eficienta energetica si in energie curata, in loc sa risipeasca banii si sanatatea contribuabililor in favoarea extinderii infrastructurii de gaze fosile, de care vor profita doar cativa, in timp ce multi altii se vor adanci in saracie energetica.
