Integrarea economica europeana a reprezentat pilonul fundamental al proceselor de crestere si dezvoltare economica din Romania pe parcursul ultimelor decenii. De la momentul lansarii negocierilor de aderare (la inceputul anului 2000) pana in 2022, PIB-ul Romaniei a crescut cu o dinamica medie anuala de 3,7%, ritm de peste doua ori mai ridicat comparativ cu cel inregistrat la nivelul Uniunii Europene, arata o analiza a Bancii Transilvania (BT). Ponderea Romaniei in PIB-ul Uniunii Europene a crescut de la 0,8% in 2005 (anul semnarii Tratatului de Aderare) la 1,8% in 2022, conform datelor Eurostat, citate in analiza.
In perioada de dupa aderare PIB-ul a depasit nivelurile din Grecia, Portugalia, Cehia si Finlanda, Romania situandu-se in prezent pe locul 12 in clasamentul European, cu perspective favorabile a intra in primele 10 economii ale Uniunii Europene pana la finalul acestui deceniu. De asemenea, nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumparare (ca % din media Uniunii Europene) s-a majorat de la 35,7% in 2005 la 77,2% in 2022, Romania situandu-se in prezent pe locul 21 la egalitate cu Portugalia (spre deosebire de locul 26 la momentul aderarii) si foarte aproape de nivelurile din Ungaria si Polonia (pe care le poate depasi in anii urmatori).
"Aceste evolutii favorabile au fost determinate, in principal, de influxurile masive de capital strain, tehnologie si know-how, companiile straine descoperind si fructificand potentialul de afaceri din Romania, atat pentru productia de bunuri destinate exporturilor, cat si pentru a satisface cererea interna", explica dr. Andrei Radulescu, directorul departamentului de Analiza Macroeconomica, din cadrul BT.
Fluxurile de investitii straine au avut o contributie importanta la formarea bruta de capital fix, peste 10% in perioada 2005-2009 si in intervalul 2021-2022, antrenand, totodata, si capitalul autohton.
"Pe de alta parte, atragem atentia cu privire la faptul ca ponderea medie a investitiilor straine directe in PIB in Romania in perioada 2000 – 2021 a fost de 3,6%, nivel superior celui din Polonia (3,5%), dar inferior celor din Slovacia (3,9%), Cehia (4,8%), Bulgaria (7,9%) si Ungaria (16,2%). Subliniem faptul ca in 2022 investitiile straine directe au inregistrat un nivel record, de peste 9,6 miliarde euro (conform estimarilor actuale ale BNR), ceea ce exprima gradul ridicat de incredere pe care capitalul strain il are in potentialul de crestere si dezvoltare din economia nationala, in pofida tensiunilor geopolitice fara precedent in perioada de dupa Al Doilea Razboi Mondial", precizeaza analistul.
Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, la finalul anului 2021 stocul de investitii straine directe s-a situat la peste 100 miliarde euro, principalele tari de origine fiind: Germania (14,9% din total), Austria (10,7%), Franta (9,7%), Italia (7,9%), SUA (7,8%), Tarile de Jos (3,8%), Elvetia (3,6%) si Marea Britanie (3,5%). Sectoarele care au atras cele mai multe fluxuri investitionale straine directe au fost: industria prelucratoare (30% din stocul total), constructiile si tranzactiile imobiliare (17,4%), comert (17,2%), intermedieri financiare si asigurari (13,5%), energie & utilitati (4,9%), IT&C (4,1%).
"Nu in ultimul rand, subliniem faptul ca in ultimii ani am asistat la cresterea ponderii investitiilor straine directe in sectoare ale industriei prelucratoare cu un nivel mediu - ridicat de intensitate in tehnologie - de la 39,4% din total in 2019 la 44,5% din total in 2021, conform datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei"se mai arata in analiza BT.
Decelerare a cresterii economice in 2023 si prognoze favorabile pentru 2024-2025
Potrivit scenariului macroeconomic central revizuit al Bancii Transilvania, PIB-ul Romaniei ar putea decelera de la 4,8% an/an in 2022 la 3% an/an in 2023. Previziunile pe termen scurt si mediu pentru evolutia economiei Romaniei au fost actualizate prin incorporarea celor mai recente dinamici ale indicatorilor macrofinanciari, mondiali, europeni si interni, inclusiv a estimarilor provizorii cu privire la dinamica PIB-ului si componentelor din trimestrul IV si intreg anul 2022.
"Aceasta perspectiva are la baza premisele de decelerare pentru cererea interna, in contextul ajustarilor induse de nivelul ridicat al inflatiei si incertitudinii. Astfel, consumul privat (principala componenta a PIB) ar putea creste cu o rata anuala de 4,8% in 2023, in atenuare de la 5,5% in 2022, in contextul persistentei inflatiei la un nivel ridicat si perspectivelor de consolidare pentru rata somajului. De asemenea, ne asteptam la continuarea fluxurilor investitionale in economie, dar dinamica anuala a investitiilor productive (motorul economiei din perspectiva cererii) ar putea decelera la 6% in 2023 (dupa accelerarea la 9,2% in 2022), pe fondul contextului pre-electoral si persistentei unui nivel ridicat de incertitudine. Pe de alta parte, consumul public s-ar putea redinamiza la 2,7% an/an in 2023, dupa ajustarea cu 2,2% an/an din 2022", estimeaza analistii BT.
La nivelul cererii externe nete, prognozele actuale exprima premise de decelerare pentru ritmurile anuale ale exporturilor si importurilor totale, la 4,6%, respectiv 7,8% in 2023 (de la 8,6%, respectiv 9,2% in 2022), in contextul perspectivelor de evolutie cu un ritm sub potential, atat pentru economia Zonei Euro (principalul partener economic), cat si pentru Romania.
Pe de alta parte, economia nationala ar putea creste cu rate anuale in accelerare la 3,3% in 2024, respectiv 3,7% in 2025, scenariu sustinut de perspectivele de continuare a fluxurilor investitionale in economie. Astfel, formarea bruta de capital fix s-ar putea majora cu dinamici anuale in ameliorare la 7,4% in 2024 si 9,1% in 2025, pe fondul perspectivelor de implementare a programelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii critice.
In ceea ce priveste consumul privat, prognozele curente exprima premise de majorare cu dinamici anuale in accelerare la 4,9% in 2024 si 5,0% in 2025. Pentru consumul guvernamental, analistii BT se asteapta la o crestere cu 2,7% an/an in 2024 si 2025.
La nivelul cererii externe nete prognozele curente indica perspective de crestere pentru exporturi cu rate anuale de 4,5% in 2024 si 4,3% in 2025 si de majorare pentru importuri cu dinamici anuale de 7,8% in 2024, respectiv 8,1% in 2025.
"Atragem atentia cu privire la factorii de risc pentru dinamica economiei Romaniei in trimestrele urmatoare: climatul macro-financiar mondial si european, tensiunile geo-politice regionale si mix-ul intern de politici economice (mai ales ritmul reformelor structurale in contextul unei perioada pre-electorale/ electorale)", se mai precizeaza in analiza BT, semnata de dr. Andrei Radulescu.